Premium
Zona Balcanilor nu reprezintă o prioritate pentru Statele Unite în comparaţie cu gruparea Statul Islamic, Al Qaida, conflictul din Siria, Libia şi situaţia din Marea Chinei de Sud, deşi ar fi o greşeală ca administraţia preşedintelui ales Donald Trump să ignore această regiune unde interferenţele politice ale Rusiei creează probleme de mai multă vreme, a declarat pentru agerpres profesorul de relaţii internaţionale al Universităţii Johns Hopkins, Daniel Serwer, directorul Programului de Gestionare a Conflictelor.
Citeşte şi: Odinioară inamici, SUA şi Vietnamul rămân în relaţii strategice de 'reechilibrare'
Mai mult, deşi Rusia, considerată o ameninţare de către Statele Unite şi NATO, creează probleme în ţările balcanice, la fel cum le creează şi în ţările baltice, Republica Moldova, Ucraina sau Georgia, statele baltice par să vină pe primul loc pe lista priorităţilor pe flancul estic, pentru că sunt membre NATO.
'Ele trebuie apărate pentru că Alianţa trebuie să-şi menţină credibilitatea. Nu trebuie apărate doar de o invazie militară, ceea ce s-a întâmplat practic în Crimeea (Ucraina) şi ceea ce reprezintă un precedent pentru toată zona, ci şi împotriva acţiunilor subversive şi a destabilizării. Însă acest lucru nu trebuie să ne facă să uităm de alte părţi ale zonei, unde Rusia creează instabilitate', a spus Serwer.
Situaţia din ţările balcanice este puternic afectată de ceea ce se întâmplă mai ales în estul Ucrainei şi Crimeea, dar şi în regiunea transnistreană din Moldova. Liderii sârbi din Bosnia au marcat ziua naţională a Republicii Srpska, deşi Curtea Constituţională de la Sarajevo interzisese sărbătoarea pentru că provoca tensiuni etnice care au dus la izbucnirea războiului din 1992-1995.
O lovitură de stat eşuată în Muntenegru după alegerile din octombrie a avut ramificaţii regionale. Podgorica a cerut Belgradului extrădarea a doi cetăţeni implicaţi în complotul înlăturării de la putere a premierului pro-occidental Milo Dukanovic, iar Serbia a expulzat în urma incidentului un grup de cetăţeni ruşi de la care au fost confiscaţi 120.000 de euro şi mai multe uniforme ale trupelor speciale. Un grup de 20 de sârbi şi muntenegreni care ar fi luptat în Ucraina alături de separatişti au fost arestaţi la Podgorica, scrie cotidianul the Guardian.
Citeşte şi: Liderul de la Tiraspol nici nu vrea să audă de plecarea ruşilor 'pacificatori' din Transnistria
Serwer spune că toate aceste interferenţe duc la o destabilizare a zonei, mai ales că ţările din Balcani se orientează către Uniunea Europeană şi NATO, iar Ucraina este una dintre punctele cheie de declanşare a acestei destabilizări. Preşedintele american ales Donald Trump a indicat de mai multe ori că ar fi înclinat să recunoască anexarea Crimeii.
"Din punctul meu de vedere, ar declanşa o catastrofă. (...) Dacă există o recunoaştere a anexării Crimeii, cred că întreaga regiune va fi afectată, inclusiv Balcanii. Cel puţin pentru o vreme. Există încă oameni care îşi doresc dezintegrarea Bosniei, ceea ce ar destabiliza puternic zona. Ar crea probleme şi în Macedonia şi Kosovo, unde problemele ar fi agravate în cazul unei recunoaşteri a anexării Crimeii", explică Serwer.
De asemenea, în condiţiile unei concentrări a NATO în zona baltică şi în condiţiile în care Bulgaria nu a fost de acord cu o flotă NATO la Marea Neagră pentru a nu-şi strica relaţiile cu Rusia, ţările din zona balcanică vor fi nevoite să înveţe să se apere singure, spune el.
Administraţia Trump ar putea încerca să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, explică profesorul. "Însă SUA au mai încercat să facă acest lucru şi au eşuat. Putin nu îşi doreşte relaţii bune cu SUA, vrea să fie, mai degrabă, liderul unei coaliţii care sfidează SUA şi Trump va învăţa în timp acest lucru", a concluzionat Serwer.
