Premium
Președintele Partidului Social Democrat (PSD) a răspuns criticilor la adresa capitolelor Programului de guvernare al PSD. Într-un interviu pentru STIRIPESURSE.RO Liviu Dragnea susține că a constatat că multe din aceste critici nu au fundament economic, ci mai degrabă unul politic. Iată mai jos argumentația liderului PSD la toate criticile din aceste zile:
Reporter: Domnule președinte, în urmă cu câteva zile, ați prezentat a doua parte din programul economic al PSD, în care ați venit cu o serie de propuneri tentate pentru o mare parte a populației. Creșterea pensiilor, creșterea salariilor, reducerea taxelor. Unii au zis că este o gogoașă electorală, alții că ar fi un tort otrăvit. E cu adevărat sustenabil un astfel de program?
Liviu Dragnea: În primul rând, indiferent de conținutul și de autorii criticilor, apreciez public că avem o dezbatere pe probleme economice. Asta așteaptă oamenii de la partidele politice: să prezinte soluțiile pe care le au pentru creșterea nivelului de trai în România și mai ales să le ofere garanții că aceste soluții pot fi puse cu adevărat în practică. E bine deci să avem o astfel de dezbatere. E bine că oamenii discută despre acest program. E normal ca oamenii să își pună întrebări, e firesc ca unii dintre ei să ne și critice și e la fel de firesc ca noi să încercăm să lămurim aceste lucruri.
Am lucrat îndeaproape cu specialiștii noștri din partid, dar și cu alți experți care nu sunt în PSD. Am stat cu ei zile întregi, am calculat fiecare măsură, am evaluat fiecare decizie. Sunt foarte conștient că electoratul din România s-a maturizat foarte mult și că este foarte atent la ofertele noastre. Nu mai merge cu promisiuni goale, fără acoperire. Din acest motiv am ținut foarte mult ca înainte de a prezenta toate măsurile așteptate de populație – creșterea salariilor și a pensiilor, reducerea taxelor, sprijinirea IMM-urilor și a liberilor întreprinzători – am vrut să arătam de unde vom obține banii pentru a acoperi toate aceste măsuri. Suntem singurul partid care vine cu un astfel de program: arătăm pe de o parte cât ne costă ceea ce promitem, dar venim și cu cealaltă parte, adică de unde ne vin bani pentru a acoperi aceste costuri.
Reporter: Am citit cu atenție programul dumneavoastră. M-a surprins optimismul privind creșterea economică. V-a ieșit undeva o creștere de 30% a Produsului Intern Brut în următorii patru ani. Unii spun că ar fi o estimare foarte exagerată. Cât de realistă e această creștere?
Liviu Dragnea: Am văzut și eu astfel de comentarii care spuneau că în ultimii patru ani PIB-ul nostru ar fi crescut cu 18-19%, deci cu mult sub ținta noastră de 30%. Eu m-aș fi așteptat ca cei care fac astfel de critici să se documenteze mai bine înainte. PIB-ul în România a crescut mai mult decât au sugerat acei analiști. Nu o spunem noi, sunt datele reale: PIB-ul României a crescut cu 27,3% in ultimii 4 ani, de la 595 miliarde in 2012, la 758 miliarde in 2016, cum a estimat Comisia de Prognoză. Noi spunem că programul nostru ar putea aduce un plus de 2,7 puncte procentuale, adică de la 27,3% la 30%. Vi se pare exagerat? Dacă da, ce ar trebui să facem? Să ne propunem să mergem mai rău decât in ultimii 4 ani? Evident că ne propunem să fie mai bine!
Reporter: Am văzut însă că programul dumneavoastră conține foarte multe creșteri salariale, inclusiv pentru bugetari, o creștere cu 60% a punctului de pensie și tot cu 60% a pensiei minime garantate, ca să nu mai vorbim de reducerea de taxe, impozite și contribuții pentru pensionari și salariați. Toate acestea costă foarte mult, iar unii analiști se tem că astfel de măsuri nu vor putea fi realizate decât dacă veți permite o devalorizare a leului în raport cu euro. Va fi posibil să menținem acest curs dacă veți introduce măsurile din programul PSD?
Liviu Dragnea: E adevărat, avem multe măsuri foarte bune. Eu aș adăuga la ceea ce ați spus dumneavostră și câteva reduceri importante de taxe și contribuții pentru cei care desfășoară activități independente. De asemenea, reducem impozitul pe cifra de afaceri și ridicăm plafonul pentru microîntreprinderi. Iar în plus vom reduce TVA la 18% începând din 2018. Am ținut să fac această precizare pentru că astfel de măsuri vizează stimularea economiei, susținerea capitalului authoton și creșterea clasei de mijloc în România. E foarte important pentru că vorbim de susținerea segmentului cel mai activ din societatea noastră, a celor care produc dezvoltarea economiei naționale.
Reporter: Dar cursul valutar?
Liviu Dragnea: Referitoar la stabilitatea cursului valutar, aș vrea să vă reamintesc că aceleași temeri erau vehiculate când Guvernul Ponta a reîntregit pensiile și salariile sau atunci când a introdus scăderea TVA la 9% pentru alimente sau scăderea CAS la angajator. Nu s-a întâmpla nimic de acest gen, nu a venit nicio apocalipsă. Când am venit noi la guvernare, în mai 2012, cursul era 4,46, iar când am plecat, în noiembrie 2015, am lăsat un curs de 4,44. Se poate verifica. Deci cursul a rămas stabil, dar prin măsurile noastre de relaxare fiscală a crescut colectarea din taxe și impozite.
Reporter: Sunt critici care susțin că o creștere a salariului minim la jumătate de milion de bugetari ar ”îngropa” România.
Liviu Dragnea: E ușor să arunci astfel de cifre pe piață pentru a crea o stare de neîncredere. Dar în realitate, lucrurile sunt foarte diferite. În primul rând, numărul bugetarilor cu salariul minim este mult mai mic, undeva sub 100.000. În al doilea rând, măsura de creștere a salariului minim nu are impact bugetar negativ, ci pozitiv, deoarece sunt peste 1 milion de salariați în mediul privat cu salariul minim a căror creștere de venituri atrage automat și o creștere a încasărilor statului din taxele pe muncă. Multă vreme România a fost o anomalie în Europa, în sensul că eram cam singura țară care ținea jos salariul minim pe economie. Vă amintiți perioada 2009-2011 când guvernarea PDL a înghețat salariul minim la 600 lei? Asta în condițiile în care toate statele dezvoltate, precum Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda, Spania, cresc salariul minim cel puțin o dată pe an! Numai noi țineam acest salariu jos în ideea că așa vor veni investitorii pentru forța de muncă ieftină. Dar în final cei care suferă sunt românii, pentru că decalajul dintre salariile din țara noastră și cele din Europa a crescut. Din cauza acestei viziuni complet eronate astăzi vedem cum ne pleacă tinerii din țară, medicii, inginerii, dar și cei mai buni electricieni, instalatori sau constructori care găsesc salarii mai mari în Europa pentru aceeași muncă. A fost o strategie fundamental greșită. Nu forța de muncă ieftină trebuie să fie punctul de atracție pentru investitori, ci un mediu fiscal prietenos și predictibil și o forța de muncă bine calificată.
Astăzi ne pleacă tinerii din țară pentru că s-au găsit mereu niște analiști economici care i-au speriat pe politicieni că dacă vor crește salariul minim, ne vor pleca investitorii.
Reporter: Și ce le răspundeți acestor analiști?
Liviu Dragnea: Am auzit de curând pe cineva care spunea că dacă vom crește salariul minim la bugetari, dacă vom scoate contribuțiile și impozitele pentru pensile mai mici de 2000 lei și dacă vom elimina timbrul de mediu pentru înmatricularea autovehiculelor, vom ajunge anul viitor la un deficit bugetar de 5-6%.
Este o mare dezinformare, care mizează pe faptul că omul obișnuit nu știe cât reprezintă aceste măsuri. În primul rând, mă dezamăgește foarte mult când văd că acești analiști cu pretenții jonglează cu aceste cifre, ca și cum între 5 și 6% din PIB nu ar fi mare diferență. Dar de la 5% la 6% din PIB în 2017 e o diferență de 8 miliarde de lei. Luați cifrele oficiale de la Prognoză și veți vedea că PIB-ul estimat pentru anul următor e de 807 miliarde lei. Mi se pare o lipsă de rigoare nepermisă pentru cineva care pretinde că e profesionist în acest domeniu. În al doilea rând, o asfel de creștere a deficitului de la 2,9%, cât e anul acesta, la 5-6% pentru 2017, adică o creștere cu 2-3% din PIB, ar însemna o gaură de 16-24 de miliarde. Or, toate acele măsuri la care s-a făcut referire nu costă mai mult de 6,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 0,8% din PIB. Faceți și dumneavoastră calculul: 0,8 miliarde eliminarea contribuțiilor pentru pensionari, 1,5 miliarde eliminarea impozitului pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, 3,4 miliarde net pentru creșterea salariilor bugetarilor cu 20% de la 1 iulie 2017. Dacă adaugăm încă 0,5 miliarde cât ar costa scoaterea timbrului de mediu – deși acest impact nu e pe bugetul de stat, iar cei care ne critică ar trebui să știe asta – ajungem la suma pe care v-am spus-o, respectiv 0,8% din PIB, nicidecum 2-3% cum spuneau dumnealor.
Reporter: În programul dumneavoastră, erau, cum ați spus deja, multe alte măsuri care vor costa foarte mult. Scăderea TVA cu două puncte procentuale, deduceri pentru familiile cu copii, sprijinirea activităților independente, scutirea totală de impozit pe venit la medici etc. Toate astea costă și probabil că împreună ajung la acel deficit la care se făcea referire. Poate că aceasta era obiecția.Cum răspundeți?
Liviu Dragnea: Nu, obiecția se referea doar la acele măsuri pe care vi le-am calculat. Dar nu am nicio problemă să vorbim de toate măsurile noastre. Vă repet, am calculat totul în amănunt și pot susține oricare dintre cifrele prezentate în program. Da, este adevărat, în următorii 4 ani, toate măsurile noastre vor costa cumulat 89,2 miliarde lei, cu un impact de 8,8% din PIB. Însă în programul nostru nu erau trecute doar cheltuielile suplimentare, ci și veniturile suplimentare care sunt estimate, repet, într-o manieră pesimistă, la 98,4 miliarde lei cu un impact pozitiv în buget de 9,7% din PIB. Dacă scădeți de aici cei 8,8% din PIB cheltuieli suplimentare, ajungem la un plus de 0,9% din PIB, ceea înseamna că în următorii 4 ani să ajungem la scăderea deficitului bugetar, de la 2,9% din PIB în prezent, la 2% din PIB în 2020. Se pune sub semnul îndoielii că nu putem susține niște măsuri cu un impact de 8,8% din PIB în următorii patru ani? Păi vă reamintesc că tot guvernarea PSD a luat măsuri de reducere a taxelor și de creșterelor a veniturilor populație cu un impact de 5% din PIB într-un singur an, în 2015! Tote acele măsuri s-au dovedit sustenabile. Iar dacă am putut echilibra 5% într-un an, vă spun că nu e deloc imposibil să echilibrăm 8,8% în patru ani.
Reporter: Nu știu dacă ați luat în calcul și cele 102 de taxe nefiscale pe care ați anunțat că le eliminați. Ați și depus un proiect de lege în Parlament pe acest subiect. Asta înseamnă că de la 1 ianuarie 2017 vor veni mai puțini bani la buget. Ați luat în calcul acest lucru?
Liviu Dragnea: Desigur. Această măsură de eliminare a celor 102 taxe e prinsă în estimările noastre. Dar iar s-au vehiculat pe piață cifre aberante legate de această măsură. S-a spus că toate aceste taxe aplicate la 10 milioane de familii ar ajunge la 13 miliarde euro. Iarăși trebuie să constat, cu dezamăgire, că unii analiști din presa economică nu își fac foarte bine calculele sau poate că nu vor să și le facă foarte bine. În realitate, conform Institutului Național de Statistică, în România sunt 7,1 milioane de gospodării, nu 10 milioane. În al doilea rând, s-a făcut confuzie între taxele nefiscale și totalul veniturilor nefiscale încasate la buget, care cuprind multe alte surse cum ar fi redevențele, dividendele, chiriile sau amenzile. Nu e nevoie să faci acele calcule pentru a determina valoarea veniturilor nefiscale. E suficient să mergeți pe site-ul Ministerului Finanțelor și veți găsi acolo că valoarea e de 19 miliarde lei. Așadar, din această oală în care avem 19 miliarde veniturilor nefiscale, taxele parafiscale reprezintă doar o parte, iar dacă ne raportăm la acele taxe nefiscale plătite în mod curent de populație, acestea reprezintă doar aproximativ 5% din veniturile nefiscale încasate la bugetul de stat. Desigur nu ne referim aici la cele mai putin uzuale, cum ar fi cele de la cadastru, de la OSIM etc.
Reporter: Nu vă contrazic. Dar între cele 102 taxe parafiscale pe care vă propuneți să le elimnați se află și timbrul de mediu pentru înmatricularea autovehiculelor. Eliminarea acestei taxe are un impact mai mare, chiar dacă nu se resimte la nivelul bugetului de stat, întrucât taxa era încasată de Administrația Fondului de Mediu. Deci sunt alte taxe care nu se văd în buget, dar care reduc veniturile în anumite sectoare. Cum veți acoperi aceste găuri?
Liviu Dragnea: Vă felicit pentru observația foarte corectă pe care ați făcut-o când ați spus că timbrul de mediu nu are impact pe bugetul de stat. Alții fac confuzie aici. Când am anunțat eliminarea acestei taxe, mulți au sărit că arucăm bugetul în aer. Dar cum să arunci bugetul în aer când taxa pe care vrei să o elimini nu se încasează la buget?
În al doilea rând, oameni buni, acestă taxă este ilegală! Din iunie avem o decizie a Curții Europene de Justiție care ne spune că timbrul de mediu este ilegal. Deci indiferent de impact, această taxă trebuie scoasă urgent! Guvernul Cioloș dă dovadă de o mare iresponsabilitate obligându-i pe români să plătească o taxă ilegală. Pentru fiecre 100 de lei plătită de cetățeni pentru taxa de timbru, statul va trebui să returneze 110 lei in următorii 5 ani. Singura explicație pentru această ilegalitate a Guvernului Cioloș e că nu-i interesează ce va fi după 11 decembrie. Ei încasează acum taxa, dar sarcina de a da banii înapoi oamenilor va reveni viitorului guvern.
Revin însă la impactul acestei taxe. Și aici s-a exagerat foarte mult! S-a spus că impactul ar fi de o jumătate de miliard de euro. Iarăși o cifră falsă, mult exagerată. Oricine poate merge pe site-ul Administrației Fondului de Mediu (AFM) și poate vedea acolo la cât e estimată in buget aceasta taxă pentru 2016. E vorba de 435 de milioane de lei. Atenție lei, nu euro! Deci mai puțin de 100 de milioane de euro, nici pe departe 500 cum se spunea.
În al doilea rând, cum ați remarcat foarte bine și dvs., această taxă nu se încasează la bugetul de stat. Deci impactul pe bugetul de stat e zero. Dar sunt convins că vor veni aceeași analiști și vor striga sus și tare că aducem la sapă de lemn Administrația Fondului de Mediu. Nu e adevărat! Astăzi, AFM încasează, în afară de timbrul de mediu, alte taxe ce însumează 395 de milioane lei. Dar țineți cont că nivelul lor de încasare e de doar 40%! Așadar, dacă AFM și-ar face treaba ar putea încasa în plus circa 600 de milioane de lei, bani cu care ar putea acoperi foarte bine cei 435 de milioane din timbrul de mediu. În aceste condiții, de ce să le luăm ilegal banii oamenilor din buzunar? Doar pentru că AFM nu își face treaba? Ia să muncească cei de la AFM, să încaseze mai bine celelalte taxe și să îi lase în pace pe români cu această nebunie a taxe de timbru, care pe lângă faptul că uneori costă foarte mult, plata ei implică o adevărată nebunie și stat la cozi, de la un ghișeu la altul.
Reporter: O altă obiecție care s-a adus programului PSD vizează prima parte în care ați prezentat acel Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții. S-a spus pe de o parte că aceasta va fi un alt mecanism pentru obținerea de comsioane, ca să nu folosesc alt cuvânt. Pe de altă parte va fi o presiune pe Buget, pentru că nu se vor mai încasa încasa dividendele de la companiile de stat care vor fi transferate acestui fond. Cum va funcționa acest fond și de unde va venit acastă idee?
Liviu Dragnea: Ce să vă spun, aici necunoașterea e și mai mare decât în celelalte cazuri. Unii, voit sau nu, confundă Fondul Suveran din programul nostru cu Fondul de venture-capital din programul PNL, adică un fond de risc prin care liberalii vizează în primul rând veniturile populației. Ce propunem noi e complet diferit și există și în alte state precum Franța, Italia, Polonia sau Norvegia.
Intenția noastră e de a folosi profitul obținut de companiile de stat pentru dezvoltarea economiei naționale. Cum facem acest lucru: luăm circa 200 de companii de stat și le transferăm acestui Fond Suveran, care așa cum îi spune și numele, va fi deținut 100% tot de stat. Veniturile pe care le va obține acest fond, fie din dividende, fie din alte surse, cum ar fi emiterea unor obligațiuni sau parteneriate cu mediul privat, vor fi folosite în primul rând la construcția de autostrăzi, dar și la înființarea unor alte unități de producție, în special în zonele mai slab dezvoltate.
S-a spus că la buget nu vor mai veni banii reprezentând dividendele de la aceste companii transferate în Fondul Suveran. E corect. Dar și aici s-a greșit în privința sumei. În spațiul public s-a vehiculat ideea că bugetul va pierde 1 miliard de lei. În realitate suma e mai mare. Veniturile la buget din dividende au fost anul trecut de 2,5 miliarde lei, iar până în 2019 vor ajunge la 3 miliarde. E adevărat, acești bani nu mai vin la buget, deci nu mai merg la cheltuieli. Dar ei merg în investiții, iar după cum știți orice investiție se întoarce în parte la buget, prin taxe și impozite. Restul rămâne în economie și produce locuri de muncă și dezvoltare. Vă asigur că am luat în calcul toate aceste lucruri. Vom avea o scădere la buget de 3 miliarde lei reprezentând dividendele companiilor incluse în Fondul Suveran. Dar vom avea și venituri suplimentare la buget, ca urmare a investițiilor masive pe care le va face acest Fond în perioada 2018-2020. Din taxele aferente acestor investiții și din efectele de multiplicare pe care ele le vor produce în economie, vom obține la buget un plus de 9 miliarde lei. Am arătat în prezentare de unde vin acești bani. Scăzând cele 3 miliarde din pierdute din neîncasarea dividendelor, rămânem cu un plus de 6 miliarde, adică 0,6% din PIB-ul estimat de noi pentru 2020. Iar dincolo de beneficiul la buget, mi se pare important că prin aceste investiții vom sprijini dezvoltarea capitalului autohton, creșterea numărului de locuri de muncă bine plătite și implicit creșterea clasei de mijloc din România.
Reporter: O să vedem dacă ați greșit sau nu aceste calcule. Vă spun asta pentru că sunt și unele instituții independente care pun la îndoială nu doar programul PSD, dar și pe cel al PNL. Președintele Consiliului Fiscal, dl. Ionuț Dumitru, a calificat aceste programe ca fiind „nerealiste”.
Liviu Dragnea: Eu nu sunt convins că cel care a făcut acestă afirmație a vorbit în numele unei instituții publice independente cum spuneți dumneavoastră. Poate că dânsul a vorbit în calitatea sa de economist șef al unei bănci multinaționale din România. Pentru că dânsul, în mod ciudat are această dublă calitate: în același timp este și șef al unei instituții publice independente unde a fost numit de Parlament, și reprezentat de frunte al unei bănci private străine.
Mă gândesc că acea bancă nu va fi foarte fericită dacă românii vor avea mai mulți bani în buzunar și se vor împrumuta mai puțin. Poate că de aici vine acea caracterizare. Mă așteptam că dacă vorbește în numele Consiliului Fiscal să își fundamenteze afirmațiile pe baza cifrelor și a datelor oficiale. Cel puțin noi așa am făcut în programul nostru.
Dânsul însă emite opinii personale și îl întreb și eu cum își permite ca în calitate de șef al unei instituții publice independnete să comenteze ce fac partidele politice, să spună ce partid e bun și care nu.
Nu este pentru prima oară când domnul Ionuț Dumitru se amestecă lupta politică servind interesele uneia dintre părți, fiind probabil pus acolo ca să critice tot ce vine de la PSD. Vă reamintesc prevestirile sumbre, dar din fericire, mereu greșite ale acestui domn.
Când Guvenul PSD a adoptat scutirea pe impozitul reinvestit, Consilul Fiscal dădea aviz negativ, pe motiv că am fi subestimat impactul negativ al acestei măsuri. Realitatea a fost că am încasat din impozitul pe profit cu 12% mai mult în 2014, față de 2013 și cu 13% mai mult în 2015, față de 2014, încadrându-ne în toate țintele bugetare. La fel, când Guvernul PSD a adoptat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, același Consiliul Fiscal, condus de același domn Dumitru, a dat iar aviz negativ, estimând o scădere a veniturilor din contribuții de 0,8 miliarde lei în 2014 și de 5,08 miliarde lei în 2015. Și de această dată realitatea l-a contrazis! Am avut o creștere de 3,22 miliarde lei în 2014 și de 18 milioane în 2015 din contribuții sociale. Și atunci ne-am încadrat în toate țintele de deficit bugetar asumate. Ca să nu mai vorbesc despre Codul Fiscal, unde iar am primit aviz negativ de la dl. Dumitru, iar realiatea a arătat că economia a mers mai bine după intrarea în vigoare a Codului. În schimb însă, domnul Ionuț Dumitru dădea avize pozitive Guvernului Boc și la tăierea de salarii și la creșterea TVA. Și știți bine ce scădere economică a urmat. Asta ca să înțelegem mai bine care e viziunea acestui domn.
Așadar, nu e de mirare că același șef al Consiliului Fiscal ne dă azi un fel de pre-aviz negativ, chiar înainte de a veni la guvernare. Dar nu-l mai crede nimeni, pentru că predicțiile sale s-au dovedit mereu eronate. Veți vedea că realitatea îl va contrazice și de aceeastă dată.
Reporter: Vă mulțumesc.
Liviu Dragnea: Și eu vă mulțumesc și vă asigur că voi fi mereu deschis să discutăm oricare dintre propunerile din programul nostru de guvernare. Cetățenii merită această dezbatere.
