Premium
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 14 septembrie, decretul pentru numirea judecătoarei Iulia-Cristina Tarcea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani. Aceasta a fost în ultimii ani vicepreședinte al ÎCCJ, iar după pensionarea Liviei Stanciu a asigurat interimatul la șefia instituției.
Tarcea, candidat unic pentru funcția de președinte al Instanței supreme, a susținut joi interviul la CSM, fiind votată în unanimitate, astfel că va fi propusă pentru această poziție pe o perioadă de trei ani.
Potrivit legii, numirile în aceste funcții se fac de către președintele României, la propunerea Secției de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Vezi și: Ambasada SUA, reacție la fotografia ambasadorului cu steagul secuiesc
Postul de președinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deținea această funcție, și-a înaintat cererea de eliberare din funcție prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu deține funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca urmare a semnării decretului de numire de către președintele Klaus Iohannis.
În proiectul de candidatură postat pe site-ul CSM, judecătoarea Cristina Tarcea susține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate prelua de la 1 ianuarie 2017 bugetul instanțelor, considerând că soluția "cea mai rezonabilă și realistă" este o nouă prorogare a intrării în vigoare a acestei prevederi.
Tarcea arată că actualele capacități administrative ale ÎCCJ fac imposibilă exercitarea unei astfel de atribuții, în condițiile în care Instanța supremă se confruntă de mai mulți ani cu o lipsă "cronică" a spațiului iar Departamentul economic, dimensionat ca număr de personal, a fost nevoit să-și desfășoare activitatea în spații improvizate în alte locații.
Prin urmare, ea spune că prioritatea mandatului său va fi alocarea unui sediu corespunzător bunei desfășurări a activității de judecată din Înalta Curte.
În ceea ce privește propunerile legislative pe care Cristina Tarcea le are în vedere, conform proiectului citat, printre ele se numără cea privind incompatibilitățile și posibilitatea formulării de opinii separate.
Un alt obiectiv al mandatului Cristinei Tarcea va fi continuarea soluționării în termen a recursurilor în interesul legii și a sesizărilor prealabile, a motivării și publicării deciziilor în termenele stabilite de lege.
Vezi și: Lecțiile unui fost ofițer SRI: cum scapi de interceptări în România
