Premium
La inceput a fost Oprea.
Care, la numirea lui Eduard Hellvig la SRI, a furat startul si l-a obligat pe Ponta sa ii tina isonul dupa cateva bombaneli.
A venit apoi Strategia de Aparare, pe care marele expert militar si balistic Ilie Sarbu ar fi vrut s-o blocheze sau macar s-o tranteasca putin prin Comisii; din nou, Oprea a jucat la constructie, nu la inchidere - iar pesedistii s-au trezit votand tandru documentul lui Iohannis.
In sfarsit, generalul a falfait des din sprancene a acord cu Cotroceniul la numirea lui MRU. Cea mai serioasa lasare in offside a PSD din 2012 incoace - si Ponta a fost nevoit sa inghita umilinta si se se multumeasca doar cu putin show parlamentar. Butoanele nu mai erau la el - intervenise deja a doua tradare.
Vali Zgonea. Care, gratie relatiilor institutionale bune pe care le are, in calitate de presedinte al Camerei Deputatilor, cu partenerii strategici ai Romaniei, intelesese deja, inca de la Martea Neagra, ca partidul lui Ponta&Ghita merge intr-o directie gresita. Si care stia ca isi va rata cariera politica daca intra in jocul anti-Justitie sau in cel de blocare a urgentelor de securitate nationala. Incepand din 2014, usor, feciorelnic, Zgonea a inceput sa puna piedici procedurale discrete in Camera partidei anti-procurori din PSD, iar la numirea lui MRU a lucrat, si el, pentru "Interesul National". Si, ca sa se dezica total de gruparea lui Ponta si Ghita, si-a rezolvat si-un interviu in limba lui Richard the Lionheart (colegul lui Mihai Viteazul, deci si al sau) in care a explicat ca el gireaza un PSD pro-Justitie.
Dragnea a venit in echipa ultimul. In contextul Codului Fiscal. Unde Ponta, grabit sa castige puncte electorale care sa-i acopere problema penala, nu mai e capabil sa priveasca lucid in jur si sa inteleaga ca e izolat si privit chioras de partenerii strategici si comunitatea internationala; nu pentru ca masurile nu sunt corecte sau aplicabile, ci pentru ca - in loc sa accepte o discutie asezata, rece, parlamentara - da iama in ele, urla ca strainii ne fura tarisoara si ca Iohannis ne bea sangele; are aere de Syriza intr-un moment in care nimeni nu-si permite un experiment isteroid si populist la granita cu Rusia.
Ponta e tot mai singur. I-au venit de hac, pe rand: a. politizarea intereselor de securitate nationala; b. atacurile la Justitie; c. joaca de-a deficitul si mandria national-bugetara la doi pasi de Grecia&Putin. Mai iuti la minte (da, chiar asa!), Oprea, Zgonea si Dragnea au plecat deja de langa el, pregatindu-si o partitura de viitor in care sa ramana frecventabili; cei lenti, toropiti pe fond de Gerovital, inca nu au inteles cat de albastra e situatia. Cand va veni momentul revelatiei, vor trece toti, urgent si in grup, in tabara reformatorului Zgonea. Care se va legitima in noile sale haine de european cu papion asigurand in partid, demonstrativ, reprimarea celor mai vocale personaje anti-Justitie.
E doar o problema de timp - care curge in favoarea gruparii Oprea-Dragnea-Zgonea. Timpul ii ajuta sa negocieze cu Cotroceniul, sa isi intareasca pozitia in partid si sa isi aduca la zi CV-ul de politicieni responsabili si reformatori.
