Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Judecătoarea Trancă, decizii stupefiante: se judecă singură, nu admite expertize, secretizează tot

justitie

Dosarul în care Horia Georgescu, fost președinte al Agenției Naționale de Integritate, este judecat pentru abuz în serviciu se complică: chiar judecătoarea Anamaria Trancă, cea care judecă dosarul la Curtea de Apel, este acuzată de abuz în serviciu. Trancă a căpătat statutul de magistrat-vedetă după ce a condamnat-o, recent, pe Mariana Rarinca pentru șantaj la adresa șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție. În mod ciudat, judecătoarea Trancă are de gând să lase baltă dosarele aflate în lucru și a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să îi permită detașarea în Kosovo pe lângă o misiune internațională.

Citește și: Raed Arafat nu a mai răbdat: Povestea luptei împotriva “sistemului”

Proces accelerat: 12 termene în două luni

Anamaria Trancă judecă, la Curtea de Apel București, dosarul 3203/2/2015 în care Horia Georgescu, fostul președinte al ANI, este acuzat de abuz în serviciu pentru producerea unui prejudiciu de zeci de milioane de euro în dauna Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Din punct de vedere al celerității, Anamaria Trancă a judecat exemplar: în octombrie și noiembrie, în proces au avut loc 12 termene (șapte în octombrie și cinci în noiembrie). Din punctul de vedere al legalității, însă, procesul este subminat de decizii cel puțin curioase ale judecătoarei Trancă, unele în premieră pentru sistemul de justiție din România.

Trancă a fost recuzată, dar s-a judecat singură și a respins recuzarea

Citește și: Întâlnire de GRADUL ZERO la Paris: Vladimir Putin și Barack Obama s-au confruntat jumătate de oră

Astfel, deși i s-a cerut recuzarea în mai multe rânduri (atât de către Horia Georgescu, cât și de către alți inculpați în dosar), judecătoarea Anamaria Trancă a ocolit Codul de Procedură Penală și a decis chiar ea însăși că cererile de recuzare nu se susțin. Conform Codului de Procedură Penală, în situația în care un inculpat cere recuzarea unui judecător, ședința se suspendă și cererea de recuzare este judecată de un alt complet de judecată decât cel care judecă speța în care se cere recuzarea. Cu alte cuvinte, un judecător nu poate judeca propria sa recuzare.

În ciuda prevederilor exprese ale CPP, însă, judecătoarea Anamaria Trancă a făcut exact acest lucru: a decis că cererile de recuzare care o priveau nu pot fi luate în calcul. Iată pasajul relevant din Codul de Procedură Penală (articolul 68, alineatul 2): "Abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată."

Mai mult decât atât, în dosar nu erau îndeplinite nici condițiile în care Trancă ar fi putut decide ea însăși propria ei recuzare. Aceste condiții sunt normate tot de CPP (articolul 67, alineatul 5): "formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz de incompatibilitate cu aceleaşi temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare.". În cazul lui Georgescu, însă, cererea de recuzare era prima din dosar, deci nu putea face obiectul articolului 67, alineatul 2, care i-ar fi permis judecătoarei Trancă să judece chiar ea propria recuzare.

Premieră: Trancă nu permite părților accesul la notele de ședință

Judecătoarea Anamaria Trancă a avut un comportament extrem de straniu și în privința accesului părților la documentele de judecată. Conform Codului de Procedură Civilă (articolul 231), "(1) Grefierul care participă la ședință este obligat să ia note în legătură cu desfășurarea procesului, care vor fi vizate de către președinte. Părțile pot cere citirea notelor și, dacă este cazul, corectarea lor. (2) După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului. (...) (5) La cerere, părțile, pe cheltuiala acestora, pot obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată în ceea ce privește cauza lor".

În ciuda prevederilor extrem de clare, însă, judecătoarea Anamaria Trancă a refuzat, inexplicabil, să permită inculpaților accesul și la notele grefierului, și la copii după înregistrări: "Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului Horia Georgescu de eliberare a înregistrărilor ședințelor de judecată din 17.11.2015 și 27.10.2015 și eliberarea de copii de pe notele de ședință ale grefierului din aceleași date." (conform soluției pe scurt de pe portalul instanțelor de judecată).

Inexplicabil: Trancă nu acceptă expertize tehnice în dosar

Cu atât mai inexplicabil, din punctul de vedere al unui proces echitabil, este că judecătoarea Anamaria Trancă nu le-a permis inculpaților din proces să depună expertize tehnice la dosar. Astfel, la termenul de pe 9 noiembrie a.c., Trancă a decis: "Respinge ca nefondate cererile de efectuare a expertizei topografice de identificare a terenurilor și cererile de efectuare a expertizelor tehnice evaluatorii imobile." (conform soluției pe scurt de pe portalul instanțelor de judecată). Respingerea a fost decisă deși inculpații nu au putut depune la dosar expertize tehnice nici în faza urmăririi penale, nici în cea de instanță până în acel moment. Incredibil este că, prin decizia de respingere a expertizelor, judecătoarea Curții de Apel Anamaria Trancă a infirmat o soluție a unei judecătoare de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Lavinia Valeria Lefterache. Pe 14 septembrie a.c. ca judecător de cameră preliminară în dosarul lui Horia Georgescu, Lefterache a decis astfel: "Conform art. 282 alin. 2 Cod procedură penală încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. Se constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru a opera nulitatea relativă, întrucât vătămarea poate fi înlăturată prin administrarea probei de către instanța de judecată, în faza cercetări judecătorești, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale pe care le presupune efectuarea unei expertize. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie este constantă (Încheierea nr. 118/19.02.2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală în dosarul nr. 4397/1/2014." Stupefiant, însă, în ciuda unei decizii a ÎCCJ care arăta că permiterea depunerii unei expertize de către inculpați este obligatorie și, mai mult, că "Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie este constantă", Trancă a respins această probă.

Judecătoarea Trancă, acuzată de abuz în serviciu și reclamată la CSM

Ca reacție la aceste bizare încălcări ale Codului de Procedură Penală, ale Codului de Procedură Civilă și chiar ale unor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de către judecătoarea Anamaria Trancă, Horia Georgescu a depus mai multe sesizări și plângeri. Astfel, Georgescu i-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Inspecția Judicară, care să cerceteze, "în cea ce o privește pe doamna judecător Trancă Anamaria", "Conduita necorespunzătoare pe parcursul derulării termenelor de judecată (...); Săvârșirea de abateri disciplinare în timpul ședințelor de judecată (...); Încălcarea obligațiilor profesionale în timpul ședințelor de judecată ", toate cu referire la "dosarul penal nr. 3023/2/2015 aflat pe rolul Curții de Apel București, Secția I penală".

Dar Georgescu nu s-a oprit aici: a depus și o plângere penală împotriva judecătoarei Anamaria Trancă, pentru abuz în serviciu.

Mai mult, fostul președinte al ANI a solicitat și strămutarea procesului la o altă Curte de Apel întrucât, printre altele, "Apreciem că deja la acest moment dreptul la un proces echitabil a fost grav lezat prin respingerea probatoriului solicitat în cauză, în speță efectuarea unor expertize evaluatorii care să stabilească dacă exista prejudiciu în cauză. Singura probă admisă de către judecătorul cauzei a fost audierea unui martor care nu a fost audiat în timpul urmăririi penale.".

 

O situație de-a dreptul extraordinară a apărut atunci când prima cerere de recuzare înaintată de Georgescu a fost susținută inclusiv de procurorul de ședință, așadar de acuzare, dar respinsă de Trancă. Informația apare în solicitarea lui Horia Georgescu către CSM: "La termenul din data de 15.10.2015 am formulat o cerere de recuzare a doamnei judecător Trancă Anamaria, raportându-mă la dispozițiile art.64 alin.1 lit.f și art.67 din Codul de procedură civilă. Precizez că era prima cerere de recuzare formulată în cauză și o viza doar pe doamna judecător Trancă Anamaria.

Concluziile reprezentantului Parchetului cu privire la cererea de recuzare au fost de admisibilitate și înaintare spre soluționare la completul legal învestit.

Cu toate acestea, încălcând prevederile art.68 din Codul de procedură penală, doamna judecător Trancă Anamaria a respins ca inadmisibilă cererea de recuzare, refuzând să o înainteze spre soluționare unui alt complet de judecată".

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.