Premium
Sursa: Eurostat. Ultimele date disponibile cf. clasificări ISCED 1997. Clasificarea ISCED 2011 pare să reflecte în mai mică măsură discrepanțele din învățământul românesc.
Diferența este mai mică pentru cei ce fac saltul de la studiile primare la cele secundare. Dar, aici, se vede clar o îmbunătățire în speranța de viață, de la 70,2 la 75 ani. Aici un rol determinat, deloc onorabil, îl au bărbații. Un bărbat cu educație primară trăiește cam cu 10 ani mai puțin decât o femeie aflată în aceeași situație. Ce fac acei bărbați ca să trăiască atât de puțin? O întrebare la care poate unii dintre voi pot răspunde. Oricum, pe măsură ce o persoană este mai educată, are șansa să facă alegeri de viață mai bune.
Putem presupune că o parte din speranța de viață ține și de îmbunătățirea veniturilor (cei ce câștigă mai mult trăiesc mai mult).
În sfârșit, persoanele cu educație tind să trăiască mai degrabă la oraș, și persoanele de la oraș (în ciuda legendelor urbane), trăiesc mai mult decât cele de la țară.
Educație și dezvoltare
Dar să ne uităm din nou în prima coloană. Doar 11% dintre românii între 15 și 64 de ani aveau în perioada studiată educație terțiară (procentul în rândul tinerilor este mai ridicat). Ei sunt plătiți dublu față de cei cu educație secundară, semn că mediul de afaceri îi evaluează ca fiind de două ori mai importanți pentru economie. Dacă am putea crește numărul de absolvenți de facultate, fără să scădem calitatea acestora și asigurându-le șansa de a se angaja pe o funcție compatibilă în linii mari cu pregătirea, atunci și economia s-ar dezvolta (aproximativ) proporțional.
