Laura Codruța Kovesi spune că nu vede nicio problemă că DNA a colaborat cu SRI și că ar trebui să o facă și în viitor. Șefa DNA spune că demersul parlamentarilor poate ruina tot efortul procurorilor. Propunerea legislativă de modificare a Legii Curţii Constituţionale a României, prin care hotărârile instanţelor pronunţate prin nesocotirea deciziilor CCR devin nule de drept, ar putea cel mult să ajute persoanele condamnate, nu sistemul judiciar, a afirmat marţi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ea a spus că în mai mult de jumătate dintre dosarele care au fost trimise în instanţă în cursul anului 2015 nu au fost folosite măsuri de supraveghere tehnică.
”Ordonanţa e o soluţie provizorie prin care atât DNA cât şi celelalte instituţii vor respecta decizia CCR. Începând de astăzi, am schimbat modalitatea de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică. Această motivare a exclus orice sprijin de natură tehnică.
Citește și: Avionul celor de la Iron Maiden a făcut accident
Vom folosi doar o infrastructură tehnică care ne va permite să punem în aplicare mandatele de supraveghere tehnică. Dosarele încheiate anul trecut - 357 de rechizitorii - în mai mult de jumătate nu s-au folosit măsuri de supraveghere tehnică; în 52% din dosare nu avem măsuri de supraveghere tehnică. Acces la sistem informatic, localizarea unor posturi telefonice, înregistrări ale unor convorbiri care se poartă prin telefon sau calculator, sau diverse înregistrări în locuri publice. Din cele 357 de dosare trimise în instanţă aproximativ 25% au măsuri care au fost puse în aplicare şi cu mijloace tehnice
Sunt mai multe instituţii cu care am lucrat pentru punerea în executare a acestor mandate. Ca specialist în drept pot să vă spun că efectele deciziei CCR nu le vom vedea nici azi, nici mâine, nici poimâine. Principii esenţiale ale justiţiei: deciziile CCR se aplică pentru viitor.
Citește și: O nouă LOVITURĂ pentru Maria Șarapova: I s-a retras TITLUL
În DNA, toate dosarele au avut la bază diferite modalităţi de probaţiune - nu avem dosare construite doar pe interceptări. În foarte multe dintre dosare avem situaţii în care ceea ce se discută între inculpaţi - au recunoscut în declaraţiile pe care le-au dat. Există, totuşi, o frământare în sistemul judiciar privind anumite aspecte din motivarea Curţii - paragraful 52, poate să genereze anumite interpretări. Decizia se aplică şi cauzelor aflate în curs de soluţionare, pe rolul instanţelor de judecată - poate genera anumite probleme de interpretare.
Odată ce au trecut de camera preliminară, această excepţie nu ar putea fi invocată cu succes. Am toată încrederea în judecătorii din România că au suficientă experienţă. Legalitatea unei probe se analizează în cameră preliminară. Ddacă sunt invocate cereri după ce dosarul a plecat din cameră preliminară şi în cazul unei hotărâri definitive - judecătorii vor aprecia dacă o asemenea cerere poate avea succes sau nu. În ceea ce priveşte punerea în executare a mandatelor de supraveghere - procurorii au respectat legea la momentul respectiv.
Citește și: Angelina Jolie vorbește despre divorțul de Brad Pitt: 'Asta afectează și duce la o examinare'
Încercările Parlamentului de a clarifica situaţia - o modificare ar putea să ajute persoanele care au fost deja condamnate; ar putea invoca noul text de lege pentru a ataca toate hotărârile. Nu cred că o modificare legislativă ar putea să ajute judecătorii în acest moment. Repet, dosarele noastre nu se bazează numai pe interceptări.
Proiectul aflat în dezbatere la Senat nu cred că este binevenit pentru sistemul judiciar. CPP e legea care prevede cum se fac interceptările; sunt prevăzute în mai multe articole. Ccând avem un dosar penal, legea ne spune dacă putem sau nu să folosim interceptări. Niciodată, niciun procuror, niciun magistrat nu va putea efectua interceptări dacă nu are un dosar penal deschis. Alte condiţii - să fie o faptă gravă, să mai existe şi alte indicii. O simplă sesizare nu e suficientă pentru a intercepta o persoană.
Citește și: Radu Tudor, scrisoare către Klaus Iohannis: Corect, cinstit și legal ar fi...
Judecătorii sunt întotdeauna cei care fac un control de legalitate. Judecătorii nu fac un control formal, fac un control foarte riguros. Sunt situaţii în care judecătorii resping astfel de cereri. După ce se pun în aplicare aceste măsuri, există un control extrem de riguros. E important să subliniez că în momentul în care un procuror foloseşte un astfel de mijloc de probă e obligat să aducă la cunoştinţa persoanei interceptate.
Persoana respectivă are dreptul să vină să îşi asculte conversaţiile. Cei care susţin în spaţiul public că procurorii interceptează pe cine vor şi cum vor, vă spun că e total fals. Înainte, serviciul tehnic al DNA se ocupa de punerea în aplicare a mandatelor. Ofiţerii de informaţii nu aveau acces la conţinutul convorbirilor. În locul ofiţerilor SRI vor fi poliţişti din cadrul DNA. De astăzi, nu mai există niciun fel de intermediar. În cadrul serviciului tehnic au lucrat aproximativ 20 de poliţişti. Sunt foarte buni, dar totuşi sunt foarte puţini. Avem 14 servicii teritoriale. Teoretic, începând de astăzi sunt şi alţi poliţişti din cadrul DNA care se vor ocupa de această problemă.
Citește și: Liviu Dragnea, anunț surprinzător despre legea anului: Nu poate fi aplicată
Durează până îi vom instrui pe toţi. Consecinţa - o întârziere evidentă a soluţionării dosarelor. Sunt dosare care au 100 de volume, 200, 300. O să se întârzie foarte mult soluţionarea dosarelor. Ritmicitatea soluţionării va fi afectată.
A fost o discuţie cu doamna ministru al Justiţiei. Am primit o suplimentare de 40 de posturi de poliţişti. Facem chestiunile administrative prin M. Justiţiei şi ulterior prin CSM. Avem echipele din cadrul serviciului tehnic de la DNA, care pot să spun începând de astăzi vor lucra non stop, pentru că nu avem cum să ne descurcăm astfel.
Am colaborat cu SRI în temeiul legii, aşa cum colaborăm cu toate celelalte instituţii ale statului. Folosim maşini ale Poliţiei Române, nu cred că acest lucru trebuie să afecteze ancheta. Ca să vedem cât de importante erau sesizările anumitor instituţii - am gestionat peste 10.900 de dosare; 86% s-au deschis pe baza unor sesizări; 90 de dosare - sesizări venite de la SRI. Avem 90 de dosare din 10.900, procent de 0,80% dosare deschise ca urmare a sesizărilor venite de la SRI.
Citește și: Rusia AVERTIZEAZĂ România: Urmează un val URIAȘ
Din acest moment, orice sprijin tehnic nu mai pote fi asigurat de SRI. Am lucrat şi cu DGIPI. Nu mai putem folosi resursele altor instituţii - trebuie să ne bazăm pe resursele noastre. Colaborarea noastră cu SRI se va axa pe această chestiune, de a primi sesizări când ei intră în posesia unor dovezi privind fapte de corupţie. Dacă 90 de dosare din 10.900 e un procent mare, rămâne să aprecieze fiecare.
DNA a cooperat cu alte instituţii - o să respectăm decizia CCR. Din păcate, persoane care au fost în fruntea unor instituţii publice au colaborat cu infractorii; aceasta este diferenţa. Cel mai important e ca DNA să îşi continue activitatea. Să nu uităm cât de grav e fenomenul corupţiei. Are efecte dramatice în societate. Avem nevoie de resurse, de bani, ne-am mobilizat, acum putem să ne continuăm investigaţiile.
Citește și: BOMBĂ de la Cotroceni: Klaus Iohannis i-a dat afară
Dacă cineva crede că va opri DNA se înşală amarnic. Nu, lupta cu corupţia nu s-a oprit.
Cetăţenii plătesc mita atunci când un comerciant vrea să pună pe piaţă un nou medicament şi trebuie să plătească mită. Corupţia are efecte dramatice în societate. Mă bucur că acest mesaj a fost ascultat de aşa de multă lume. Până la sfârşitul lunii februarie, DNA e obligată să prezinte public rezultatele. Că a fost un interes atât de mare pentru munca procurorilor DNA e un lucru bun.
Există şefi de instituţii publice care au fost trimişi în judecată. Sunt sute de persoane condamnate care au deţinut funcţii de conducere în instituţii publice. MCV-ul a fost util, prin ceea ce s-a făcut în justiţie în ultimii ani, prin acele evaluări externe sistemul de justiţie a reuşit să performeze. În ultimii 3 ani de când sunt la conducerea DNA; DNA a a fost lăudată în rapoartele MCV. La fel şi când domnul Morar s-a aflat la conducerea acestei instituţii. Cum aş putea să nu spun că nu a fost un ajutor sau că nu a fost bine pentru DNA acest lucru? Printre condiţionalităţi şi unul din obiectivele pentru care suntem monitorizaţi - situaţia imunităţilor şi unele proiecte care pot tăia instrumentele investigative.
Săptămâna trecută am avut un exemplu clar. Sunt proiecte de legi care pur şi simplu vor să anuleze hotărâri judecătoreşti. Sunt atâtea propuneri ale CSM dar ele nu se iau în dezbatere - e o altă problemă monitorizată de experţii Comisiei Europene.”, a spus Laura Codruța Kovesi la TVR 1.
Comentează