Premium
Legea care ar fi putut împiedica activitatea teroristă de la Târgu Secuiesc
Un proiect de lege care a trecut prin Parlament putea împiedica activitatea HVIM (Mișcarea celor 64 de comitate) încă din iunie 2014. Astfel, deputatul Bogdan Diaconu, liderul Partidului România Unită, a reacționat în decembrie 2013 ca urmare a intensificării mișcărilor extremiste maghiare din preajma Zilei Naționale a României, și a depus atunci la Parlament un proiect de lege intitulat ”Propunere legislativă pentru interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist”.
Citeşte şi: ISIS revendică atacul din SUA. Obama: 'Nu ne vom lăsa terorizați'
Acest proiect de lege a fost respins cu o majoritatea covârșitoare de PSD, PNL și UDMR, și anume cu 70 de voturi pentru respingere la Senat, și cu 307 voturi pentru respingere la votul final din iunie 2014 de la Camera Deputaților, ceea ce înseamnă o majoritate covârșitoare.
Acest proiect de lege are o legătură direct cu atentatul terorist dejucat de la Târgu Secuiesc pentru că interzicea total activitatea celor de la HVIM sau a altor organizații similare, scoțând în afara legii nu doar organizațiile respective, ci și acțiunile lor, iar pe cetățenii străini cu asemenea comportamente îi arunca peste graniță.
Vezi si: ALERTĂ în Europa: Următoarea țară în care ISIS pregătește atacuri teroriste
Așadar, dacă parlamentarii României care acum se arată indignați de actul de terorism maghiar ar fi votat aceată lege în 2014, la această oră nu am mai fi vorbit nici de HVIM, nici de atentate, nici de mitinguri autonomiste, nici de Ungaria Mare, pentru că legea în discuție ar fi interzis aceste activități.
Iată textul proiectului de lege depus de deputatul Bogdan Diaconu, dar respins de ceilalți parlamentari ai României, care ar fi rezolvat agitația extremistă maghiare de la noi din țară:
”Art.1. Orice manifestări (întruniri, tabere, conferințe, mitinguri) care prin obiectul, desfășurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1 alin. 1 din Constituția României sunt interzise pe teritoriul statului român.
Art. 2. (1) Persoanele de cetățenie străină care promovează public în statele lor de origine, pe teritoriul României sau oriunde altundeva mesaje care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituția României sunt considerate indezirabile pe termen nelimitat pe teritoriul României dacă nu au statut diplomatic, sau persona non-grata dacă au statut diplomatic.
(2). Măsura prevăzută la art. 2 (1) în cazul cetățenilor străini fără statut diplomatic se dispune de Curtea de Apel București, la sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Parchetul sesizează instanța de judecată în urma autosesizării sau a sesizării venite de la orice cetățean al României care produce date sau indicii temeinice în sensul art. 2 (1).
Vezi si: Killerul FMI prevestește măsuri dure în România
(3) Curtea de Apel București se pronunță, prin hotărâre motivată, în termen de 5 zile de la sesizarea procurorului. Hotărârea instanței este definitivă și nu admite recurs. Hotărârea se comunica cetățeanului străin și Oficiului Român pentru Imigrări, pentru a fi pusă în executare. Dreptul de ședere sau de intrare pe teritoriul românesc a cetățeanului străin încetează de la data pronunțării hotărârii prin care acesta a fost declarat indezirabil.
(4) Cetățenii străini declarați indezirabili în baza art. 2 (1) vor fi comunicați de Oficiul Român pentru Imigrări Directiei Generale Afaceri Consulare.
Vezi si: Reactia Patriarhului dupa ce Guvernul a tăiat banii bisericilor
(5) Măsura prevăzută la art. 2 (1) în cazul cetățenilor străini cu statut diplomatic se dispune de către Ministerul Afacerilor Externe în urma autosesizării.
Art. 3. (1) Partidele politice, fundațiile, ONG-urile sau orice fel de organizații juridice sau non-juridice înregistrate în afara României care promovează mesaje și/sau desfășoară acțiuni care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituția României sunt interzise pe teritoriul statului român”, se arată într-un comunicat de presă.
Vezi si: Veste proasta de la Guvern pentru Patriarh (surse)
