Premium
Poate părea șocantă afirmația având în vedere experiența din 2014, însă toate acțiunile din acest moment cam spre această concluzie ne duc. Ministrul delegat pentru Diaspora, Maria Ligor, explică că în acest moment încă se fac analize, pentru a vedea unde se vor deschide secțiile de votare.
Problema nu este la secțiile de votare clasice, ci mai degrabă la cele suplimentare. Acestea se vor face doar la solicitarea românilor din Diaspora, conform legii, însă cetățenii nu prea se înghesuie să se înscrie în Registrul Electoral pentru că în Diaspora circulă zvonul că aceste liste vor ajunge la ANAF și românii nu doresc să riște. MAE a dat asigurări că listele nu vor ajunge la ANAF, dar românii tot se tem. Tocmai de aceea, este posibil ca în zone cu mari aglomerări de români să avem o singură secție de votare, care va conduce invariabil la cozile formate și la prezidențialele din 2014.
Ministrul Ligor ne-a explicat care sunt criteriile folosite de Guvern și AEP, în stabilirea numărului de secții de votare. Am întrebat la ce număr de cetățeni se decide înființarea unei secții de votare.
”Nu vă putem da un număr concret pentru că lucrurile diferă de la țară la țară. Dacă am stabili un număr fix, asta ar însemna că am avea țări unde, dacă avem un număr mai mic n-am putea organiza secții de votare. În analiza pe care Ministerul de Externe o face împreună cu AEP, de altfel, vom lua în seamă o serie întreagă de criterii, nu doar acesta numeric. Acolo unde au fost secții de votare anterior, așa cum spuneam la alegerile din anii anteriori 2008, 2012, 2014, deci, practic, dorim să confirmăm ceea ce am avut anterior. Dacă românii au fost obișnuiți să voteze la anumite secții de votare de fiecare dată, acele secții de votare vor fi înființate și de această dată.
În plus de asta, vom ține seama și de prezența la vot din anii anteriori și de repartizarea geografică, pentru că dacă sunt distanțe foarte mari, atunci se ține cont și de acest criteriu. Deci nu este doar un singur criteriu pe care îl avem sub analiză (...) Sigur că vom ține cont de situația din 2014. Legea în vigoare îți permite ca la Londra, de exemplu, să poți să faci mai mult de o secție de votare pe lângă Ambasadă, nu doar una”, a declarat Ligor, pentru STIRIPESURSE.RO.
Citește și: VIDEO - Cum își bat joc tehnocrații de românii din Diaspora
În 2014 am trăit experiența ca, în urma dezastrului, responsabilitatea să fie pasată între MAE și AEP, așa că, preventiv, am întrebat-o pe ministrul Ligor cine își va asuma răspunderea în caz de eșec: MAE sau AEP.
”Legea este foarte clară în privința asumării responsabilității. Responsabilitatea nu este stabilită de afirmațiile unui demnitar sau altul, ea este stabilită de lege. Vom organiza și vom ține cont și Ministerul de Externe și Guvernul în general și Autoritatea Electorală Permanentă de ceea ce spune legea. Eu nu vreau să discut despre 2014, pentru că acum suntem în 2016, într-un alt moment. Acum ne ocupăm de organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din 2016”, a spus Ligor. Conform legii, AEP este responsabilă cu organizarea în țară, iar MAE cu organizarea în Diaspora.
Vezi și: Se pregătește o fraudă electorală în Diaspora? Ce urmăresc modificările MAE
Citește și: OUG privind alegerile, pusă în dezbatere: MAE propune înfiinţarea de noi secţii
Cât despre potențialele cozi, ministrul ne-a explicat că românii pot face cerere pentru înființarea unei secții de votare, conform legii.
”Ceea ce spune legea este foarte clar: secțiile suplimentare se pot face la solicitarea alegătorilor. Legea adoptată anul trecut ne spune clar că trebuie să existe și voința alegătorilor exprimată că vor secție de votare în respectiva localitate și acest mod de a înregistra alegătorii în Registrul Electoral cu solicitarea expresă de a vota într-o anumită secție de votare. Există această posibilitatea și ținem seama de ea. Dacă alegătorii doresc secții de votare au această posibilitate în lege”, a mai precizat Maria Ligor.
