Premium
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a promis, cu câteva zile înainte de declanşarea oficială a Brexit-ului, să apere cu fermitate drepturile tuturor cetăţenilor din Uniunea Europeană, inclusiv ale celor care trăiesc în Marea Britanie.
'Pentru Parlamentul European, există o singură linie roşie: interesele cetăţenilor europeni', a afirmat Antonio Tajani într-un interviu acordat AFP.
PE va avea ultimul cuvânt atunci când va vota în sesiune plenară asupra proiectului de acord cu Regatul Unit, negociat de francezul Michel Barnier, negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, scrie agerpres.ro.
În opinia lui Antonio Tajani, votul celor 751 de eurodeputaţi trebuie să aibă loc 'la sfârşitul lui 2018, începutul lui 2019'. După luna martie 2019, va începe campania pentru alegerile europene şi, prin urmare, 'ar fi bine să se voteze înainte', a afirmat el.
'Să sperăm că Parlamentul European va vota 'da', însă noi trebuie să ştim conţinutul, nu?', a mai spus el.
Înainte de alegerile europarlamentare, proiectul de acord, pe care Michel Barnier doreşte să-l finalizeze cel târziu până în octombrie 2018, trebuie aprobat de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit lui Tajani, Parlamentul - una dintre cele trei instituţii-cheie ale UE alături de Comisie, executivul european, şi Consiliu, care reprezintă statele membre - va avea un rol de 'protagonist' în negocieri.
După activarea pe 29 martie a procedurii de 'divorţ' (Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona) de către premierul britanic Theresa May, Parlamentul European 'va avea o dezbatere în sesiune plenară la Strasbourg în prima săptămână a lunii aprilie asupra Brexit-ului', a spus Antonio Tajani.
Soarta a circa 4,5 milioane de cetăţeni - cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie şi britanicii care trăiesc în state membre ale UE - va fi una dintre chestiunile cele mai delicate ale negocierilor.
Declaraţiile lui Tajani sunt asemănătoare cu cele ale lui Michel Barnier, care a afirmat miercuri că drepturile cetăţenilor europeni rămân 'prioritatea absolută'.
Totodată, preşedintele PE a afirmat că nu se opune unei Europe cu 'mai multe viteze', adică anumite state să-şi aprofundeze mai rapid cooperarea în anumite domenii, însă, a explicat el, cu condiţia să nu-i excludă pe alţii.
O Europă cu mai multe viteze este susţinută de Germania şi Franţa, însă îngrijorează ţările din Europa de Est, precum Polonia.
'Nu sunt împotrivă dacă există două, trei sau patru state membre care decid să fie vârful de lance şi să deschidă calea pentru alţii. De exemplu, dacă Franţa, Germania, Italia şi Spania decid să se angajeze în domeniul apărării şi încep să lucreze împreună', a mai spus Antonio Tajani.
