Liviu Dragnea intră în cursa electorală din partid având un singur contracandidat

Autor:

Publicat: 07/10/2015 23:40

Actualizat: 08/10/2015 06:37

Digi24:

PSD a intrat în linie dreaptă pentru cel mai mare scrutin intern din istoria unui partid: alegerea preşedintelui de către toţi cei 530.000 de membri. Pe buletinul de vot este scris un singur nume Liviu Dragnea. Robert Negoiţă, Daniel Savu şi Şerban Nicolae s-au retras din competiţie sau nu au îndeplinit condiţiile pentru a putea candida. 2015 este anul lui Liviu Dragnea în PSD. După 5 ani în spatele lui Victor Ponta, face un pas în faţă spre funcţia numărul unu în partid. Procurorii DNA îl acuză de fraudarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu. Colegii de partid spun că este un om nevinovat. Liviu Dragnea intră în cursa electorală din partid având un singur contracandidat - varianta NU de pe buletinul de vot. 600.000 de buletine de vot vor fi împărţite până în ultimul cătun din România în care există membri PSD. Este pentru prima oară în istoria partidului când se organizează un astfel de vot. Liviu Dragnea va căpăta astfel o super legitimitate şi nu va putea fi demis decât de un vot asemănător, dat de toţi cei 530.000 de membri ai partidului. Mega scrutinul i-a trezit amintiri lui Ion Iliescu de pe vremea PCR-ului."Sistemul ăsta Ceauşescu începuse cândva să facă un fel de recensamânt național, ca toţi să voteze de la oraş şi sat pentru tovarăşul Ceauşescu", a declarat Iliescu... Dacă alegerea lui Liviu Dragnea în funcţia de preşedinte al PSD este o formalitate, echipa pentru conducerea partidului urmează să fie validată la Congresul din 18 octombrie. Se vor alege atunci preşedintele executiv şi vicepreşedinţii. Favorit pentru a deveni numărul doi în PSD este Valeriu Zgonea. După Congres, viitorul lui Liviu Dragnea nu este condiţionat doar de decizia instanţei care trebuie să soluţioneze recursul în Dosarul Referendumului, ci şi de decizia lui Victor Ponta, şi el inculpat într-un dosar DNA. Surse spun că PSD ar fi dispus să propună un alt premier, doar dacă preşedintele Klaus Iohannis va desemna următorul şef la Palatul Victoria tot din rândul social democraţilor. Mutarea nu se poate face fără consimţământul lui Victor ,care trebuie să îşi dea demisia.

Adevarul:

România a fost în situaţia de a împiedica să se pună pe ordinea de zi discutarea candidaturii României şi Bulgariei la admiterea în spaţiul Schengen, pentru că avea informaţii că ar exista extrem de multe voturi contra.Voturile contra nu ar fi venit de la suspecţii obişnuiţi – ţări ca Olanda, pe care preşedintele Băsescu le pedepsea neprimindu-le ambasadorii la Bucureşti, în schimbul rezervelor lor faţă de intrarea noastră în Schengen – ci chiar de la binomul esenţial care conduce Europa, anume de la Germania şi Franţa. Acest lucru este un eşec foarte grav pentru politicienii noştri. Să nu uităm că avem la putere un guvern socialist, ca şi în Franţa – guvern care ar trebui să aibă, deci, cele mai bune relaţii şi să fi găsit o formulă ca Franţa să nu se opună pe faţă, mai ales după ce au existat diferite discuţii şi înţelegeri şi planuri bilaterale privind evacuarea taberelor de romi formate la Paris. La fel, am ales în toamna trecută un preşedinte minoritar german, care era convins că în primele şase luni ţara va fi primită în Schengen numai datorită alegerii sale ca preşedinte al României. Urmarea este însă că şi Germania, care înainte a folosit Olanda pe post de paravan, a ajuns să se exprime pe faţă contra aderării noastre, cât se poate de oficial.Am irosit astfel o mare ocazie pe care am avut-o toţi. Ocazia care făcea ca prin alegerea lui Iohannis să pară că s-a resetat parcursul european al României, că România şi-a câştigat singură, prin votul remarcabil de altruist şi de mobilizat al cetăţenilor ei, o şansă nouă. Şansa nouă s-a dus şi ce găsesc mai preocupant este că acest eşec, care indică eşecul mai larg al politicii noastre europene, nu are aerul că va fi îndreptat şi că liderii noştri ştiu cam ce fel de lucruri ar fi trebuit să facă sau trebuie să facă pe viitor pentru a nu ajunge ca România şi Bulgaria să fie, practic, ţări de rang inferior în Europa. Asta este problema cu Schengen-ul în fond, că nu numai costurile pentru transportatori sau costurile pentru milioanele de migranţi şi familiile lor care trăiesc în alte ţări sunt cele care ne apasă, cât faptul că acest lucru semnalizează net statutul nostru de inferioritate, de europeni de rangul al doilea.

Ziarul Financiar:

Ascensiunea fulminantă a socialistului Jeremy Corbyn la conducerea principalei forţe de opoziţie din Marea Britanie, Partidul Laburist, a atras atenţia şi sprijinul unor economişti populari precum Joseph Stiglitz şi Thomas Piketty. Departe de a fi un susţinător al lui Corbyn, aşa cum sunt Stiglitz şi Piketty, Martin Wolf, cel mai cunoscut editorialist al publicaţiei Financial Times şi critic înverşunat al austerităţii, laudă intenţia noului lider laburist de a provoca ceea ce este convenţional în gândirea economică şi propune câteva îmbunătăţiri la reformele promovate de laburişti. O atenţie specială o dă impozitării mai echitabile a proprietăţii, investiţiilor publice în construirea de locuinţe, înlocuirii ţintei de inflaţie cu una pentru PIB nominal, transferurilor directe de bani către public în locul achiziţiilor de active şi reformarea guvernanţei corporatiste. Wolf caracterizează ca „nonsens“ ideea că guvernul poate confisca fără costuri 93 de miliarde de lire sterline din „avuţia companiilor“. Însă, spune el, aceasta nu înseamnă că sistemul de impozitare nu poate fi făcut mult mai echitabil şi mai eficient. Corbyn sugerează că impozitul pe moştenire ar trebui reformat pentru a-i atinge pe cei bogaţi. El are dreptate. Sistemul actual face ca taxa pe avere să fie ceva voluntar pentru cei avuţi şi mai puţin voluntar pentru persoanele din pătura de sus a clasei de mijloc.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!