Premium
Pas cu pas președintele Klaus Iohannis pare să își impună punctul de vedere. După ce la Palatul Victoria a ajuns ”guvernul meu”, președintele a trecut la Etapa II. Se înceracă o regândire a rolului unor instituții cheie - e vorba în primul rând de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) - instituție pe care o prezidează, dar care acum are rol oarecum decorativ. În viziunea președintelui această instituție ar trebui să un rol decisiv în ceea ce privește apărarea națională. De aici și transformările care au urmat:
În luna ianuarie, Klaus Iohannis, in scurta alocutiune rostita in cadrul unei sedinte a Consiliului Superior al Magistraturii, „batea saua ca sa priceapa iapa”, vorbind in premiera despre „perspectiva regandirii institutionale a legii sigurantei nationale si a legii CSAT”, intreband daca nu cumva este util ca procurorul general sa fie primit in Consiliul Suprem de Aparare al Tarii. Apoi, peste doar o luna, hop si Parchetul General lanseaza o propunere de schimbare a legii pentru ca, ati ghicit, procurorul general sa intre in CSAT.
Iar aproape concomitent, guvernul propune, la randul sau, ca seful DGIA, influentul serviciu secret al Armatei, sa fie numit direct de catre presedintele tarii, cu avizul CSAT. Si se pare ca acesta este doar inceputul reconfigurarii celui mai important factor de decizie in domeniul sigurantei nationale, in fata caruia pana si deciziile Curtii Constitutionale palesc, relatează National.
Alarma de afara
La inceput de an, prea putin romani s-au straduit sa inteleaga ceva din fraza alambicata rostita de catre presedintele Klaus Iohannis, cel care, in fata membrilor CSM, perora despre „perspectiva regandirii institutionale a legii sigurantei nationale si a legii CSAT”. Insa pentru cunoscatorii sistemului, acest „porumbel” scapat de catre seful statului a ridicat mari semne de intrebare. Mai ales ca Iohannis nu era recunoscut ca un expert in siguranta nationala, care sa aiba ambitii de presedinte-jucator in acest domeniu, precum predecesorul sau. De altfel, de-a lungul mandatelor sale, Traian Basescu a depus eforturi uneori de-a dreptul disperate pentru a reusi sa-si pastreze influenta asupra acestei institutii, multi considerand ca adevarata batalie pentru conducerea tarii se da tocmai in CSAT. Cert este ca presedintele Iohannis arunca pe piata, in mod discret, posibilitatea unor schimbari majore in domeniul sigurantei nationale.
Apoi lucrurile s-au succedat cu o repeziciune uluitoare pentru acest domeniu atat de sensibil, ceea ce a intarit ipoteza ca autoritatile de la Bucuresti ar fi primit semnale ingrijoratoare de la partenerii externi, cei care se bazeaza ca, la nevoie, Romania chiar se va comporta ca un „stat santinela”, rol asumat de altfel de catre conducerea tarii.
Marea desecretizare
Posibilitatea introducerii Procurorului General in componenta Consiliul Suprem de Aparare al Tarii a fost enuntata pentru prima data, in mod surprinzator, chiar de catre presedintele Klaus Iohannis. Dupa care, recent, desi nu prea s-a remarcat de-a lungul timpului prin astfel de initiative, Parchetul General a facut o propunere de modificare a Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT, in sensul includerii ca membru de drept al acestei institutii si a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Iar faptul ca dintr-o data, dupa atata amar de vreme, toata lumea si-a dat seama ca procurorul general trebuie musai bagat cu japca in CSAT este decodata de catre initiatii domeniului de intelligence prin faptul ca, intr-adevar, se pregateste lovitura decisiva data actualei clase politice prin desecretizarea unor dosare care au zacut vreme indelungata in birourile procurorilor. Iar prezenta pocurorului general – care, scriptic vorbind, este atat seful DNA, cat si al DIICOT, Parchetului Militar si al tuturor celorlalte Parchete – este atunci impetuos necesara, pentru a se putea coordona noua ofensiva prin intermediul unor dosare atat de sensibile.
Cu manta, de la Guvern
La doar cateva zeci de ore dupa ce Parchetul General a cerut oficial schimbarea legii de functionare a CSAT, a venit randul Executivului sa faca, la randul sau, o cerere de modificare cel putin la fel de spectaculoasa. Pentru ca, in programul legislativ al Guvernului pentru 2016, inaintat deja Parlamentului de catre cabinetul Ciolos, figureaza si insolita propunere ca, de acum inainte, seful Directiei Generale de Informatii al Armatei, membru cu drepturi depline al CSAT-ului, sa fie numit de catre presedintele tarii, nu de ministrul Apararii. Iar cum modificarea va deveni operabila, probabil, chiar in luna aprilie, iata cum Palatul Cotroceni obtine un nou vot in CSAT. O institutie care va suferi si alte modificari, in incercarea de transformare a acesteia intr-un organism de forta, vazut ca „singura voce” autorizata cu care sa vorbeasca de acum inainte partenerii strategici in ceea ce priveste tot mai sensibilele probleme din zona noastra.
