Premium
Europarlamentarul Monica Macovei este de părere că ar fi "grav" dacă decizia Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict între Guvern şi Ministerul Public va duce la închiderea anchetei declinate de DNA la Parchetul General în legătură cu OUG 13/2017, adăugând că la fel de "grav" ar fi dacă decizia CCR va statua "o super-imunitate" pentru miniştri.
ALERTĂ - Scoţia A ANUNŢAT data pentru un nou referendum de independenţă FOTO/VIDEO
"Mai rămâne să ne întoarcem pe vremea în care dosarele erau decise la PSD. Motivarea deciziei CCR aduce o premieră: o analiză directă şi concretă pe un act de anchetă al procurorilor. Este competentă CCR să facă acest lucru? Un judecător al Curţii, doamna Livia Stanciu, care a avut o opinie separată motivată, ne spune că CCR şi-a depăşit competenţele şi că CCR 'nu se poate substitui nici judecătorului de cameră preliminară (în a cărui competenţă intră verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală) şi nici instanţei de judecată' ", afirmă Macovei, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.
În opinia ei, este "anormal" ca miniştrii să nu fie traşi la răspundere dacă au adoptat un act legislativ cu încălcarea legii.
Sindicaliștii din Sănătate sunt nemulțumiți: Negocierile se mimează! Ni se oferă ILUZII!
"Miniştrii nu pot primi o super-imunitate, ci trebuie să răspundă penal dacă au adoptat legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern cu încălcarea legii penale, dacă au comis un fals atunci când le-au adoptat, dacă, de exemplu, au sustras documente sau au primit mită. Sunt fapte ilegale care trebuie anchetate chiar dacă au fost făcute în contextul adoptării unui act normativ. De ce ar primi miniştrii o super-imunitate? Pentru că nici sustragerea de documente, nici distrugerea lor, nici faptele de corupţie comise cu ocazia adoptării unui act normativ nu înseamnă 'oportunitatea' adoptării acestuia", arată Macovei.
Europarlamentarul susţine, totodată, că "sunt jurişti care atrag atenţia în legătură cu pericolul pe care îl deschide motivarea deciziei CCR, odată cu pronunţarea Curţii pe actele de urmărire penală: ca orice inculpat să ceară Curţii să se pronunţe asupra rechizitoriului".
"Este acesta rolul CCR? Nu, asta este clar şi nici nu este sănătos pentru democraţie ca o Curte Constituţională să îşi extindă competenţele şi să dubleze una dintre puterile statului, şi anume puterea judecătorească", adaugă Macovei.
Ea reaminteşte că, potrivit unui articol din legea de funcţionare a CCR, "în exercitarea atribuţiilor care îi revin, Curtea este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale şi că aceasta nu poate fi contestată de nicio autoritate publică". "Ar fi însă un abuz ca cineva din Curtea Constituţională să folosească acest articol pentru a-şi depăşi competenţele şi a anihila atribuţiile puterii judecătoreşti", conchide Macovei.
