Premium
Cei doi finalişti ai primului tur al alegerilor prezidenţiale franceze, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, s-au aflat alături marţi pentru a-l omagia pe poliţistul ucis joia trecută într-un atentat comis pe bulevardul parizian Champs-Élysées, relatează AFP, potrivit agerpres.
După atacul survenit în 20 aprilie pe celebrul bulevard parizian, cei doi candidaţi au reacţionat în mod diametral opus, centristul, liberalul şi proeuropeanul Emmanuel Macron îndemnându-i pe francezi să nu "cedeze" fricii, în timp ce lidera extremei drepte afirmase că se teme de noi atentate şi insista pe programul său care prevede sporirea măsurilor de securitate.
Macron s-a văzut deja cu sacii-n căruţă. Presa franceză îl avertizează să evite 'triumfalismul'
Preşedintele socialist Francois Hollande i-a invitat pe amândoi la o ceremonie prevăzută marţi la ora 11:00 (09:00 GMT) la prefectura poliţiei, în onoarea poliţistului Xavier Jugele, cea de-a 239-a victimă a valului de atentate jihadiste comise în Franţa de la începutul anului 2015.
Atacatorul, Karim Cheurfi, care şi-a revendicat apartenenţa la gruparea Statul Islamic, l-a ucis cu două gloanţe în cap, rănind de asemenea alţi doi poliţişti dintre care pe unul grav şi o turistă germană, înainte de a fi împuşcat.
Ca reacţie, mai mulţi candidaţi între care Marine Le Pen şi Emmanuel Macron, şi-au anulat ultimele deplasări electorale şi tema luptei antiteroriste a reapărut în campanie înaintea unui scrutin organizat sub semnul unor măsuri draconice de securitate.
"Nu cedaţi deloc fricii, nu cedaţi deloc divizării, nu cedaţi deloc intimidării", lansase Macron. El a asigurat că va fi "implacabil" pentru a-i "proteja" pe francezi. Dacă este ales, el doreşte să întărească serviciile de informaţii în lupta împotriva radicalizării islamiste şi să suplimenteze efectivele existente cu "10.000 de poliţişti şi jandarmi".
Se anunţă ceva mare! Trump îi convoacă la Casa Albă pe toţi senatorii americani în problema coreeană
Marine Le Pen a făcut din închiderea frontierelor cuvântul său de ordine. Ea propune de asemenea expulzarea străinilor consideraţi ca o ameninţare potenţială, privarea de naţionalitatea franceză a persoanelor periculoase care deţin dublă cetăţenie şi întărirea mijloacelor poliţieneşti. "De zece ani, s-a făcut totul pentru ca noi să pierdem 'războiul pe care îl ducem'", a denunţat ea.
Declaraţiile sale au atras riposta guvernului socialist francez. "Marine Le Pen caută să profite de fiecare dramă pentru a alimenta teama şi a diviza", a declarat premierul Bernard Cazeneuve. El apreciase totodată, la fel ca alţii, că atentatul ar putea cântări greu la urne în favoarea liderei Frontului Naţional.
Preşedintele SUA, Donald Trump, estimase el însuşi că atacul o "va ajuta probabil" pe candidata "cea mai fermă în privinţa frontierelor şi cea mai fermă cu privire la evenimentele recente în Franţa".
Phenianul a pus în scenă cel mai mare exerciţiu de artilerie din istorie
Totuşi, potrivit analiştilor, atentatul nu a influenţat în mod fundamental votul. Efectul său a rămas "extrem de marginal", "doar 4% dintre francezi afirmă că el a jucat un rol în votul lor", a relevat luni Institutul IFOP, care a realizat o anchetă duminică pe această temă. Poate pentru că, din 2015, francezii au "interiorizat contextul ameninţării teroriste".
În primul tur de scrutin, duminică, Emmanuel Macron s-a clasat pe locul întâi cu 24,01% din sufragii, contracandidata sa de extrema dreaptă Marine Le Pen obţinând 21,30% din sufragii. Al doilea tur de scrutin este prevăzut pentru 7 mai.
