Premium
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Angela Merkel, au confirmat după Summitul european încheiat vineri la Bruxelles că Franţa şi Germania vor avea o abordare comună în faţa celorlalţi parteneri din Uniunea Europeană în chestiuni precum combaterea terorismului, imigraţia şi securitatea, transmit agenţiile EFE şi Reuters. 'Atunci când Germania şi Franţa vorbesc cu aceeaşi voce, Europa poate avansa. Probabil că nu este o condiţie suficientă, dar este necesară', a spus Macron la conferinţa de presă comună cu Merkel, cei doi lideri ţinând să apară împreună în faţa ziariştilor pentru a sugera astfel că axa Paris-Berlin rămâne în continuare solidă.
În acest sens Macron a amintit de spiritul de cooperare al foştilor lideri francez şi german, Francois Mitterand şi Helmut Kohl, care ne-au lăsat 'moştenirea comună' a unei Europe puternice în faţa provocărilor mondiale. 'Nu există o soluţie europeană pertinentă dacă ea nu este aşa pentru Franţa şi Germania. Acesta este spiritul în care noi lucrăm, la înălţimea istoriei noastre recente şi singura metodă la înălţimea provocărilor pe care le trăim astăzi', a indicat preşedintele francez.
La rândul ei, cancelarul german a accentuat şi mai mult importanţa axei reînnoite Paris-Berlin în Europa şi a asigurat că Franţa şi Germania sunt 'împreună şi decise să ajungă la soluţii comune', lucru ilustrat în opinia ei şi de acest summit la care activităţile pregătitoare franco-germane au contribuit la încheierea acordurilor convenite. Dar Angela Merkel a ţinut să adauge că 'aceasta nu înseamnă că suntem singuri (Parisul şi Berlinul n.r), ci că dorim să lucrăm împreună', conform Agerpres.
Atât Macron cât şi Merkel au vorbit la această conferinţă de presă despre necesitatea respectării 'valorilor europene', ei făcând astfel referire la refuzul unor ţări est-europene de a primi migranţi conform cotelor obligatorii de refugiaţi impuse în urmă cu aproape doi ani, şi au apreciat ca pozitivă decizia Comisiei Europene de a declanşa din acest motiv proceduri de infringement împotriva Poloniei, Ungariei şi Cehiei.
Preşedintele francez a provocat anterior o dispută pe acest subiect cu statele grupului de la Vişegrad, respectiv Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia, pe care le-a acuzat indirect într-un interviu că nu respectă 'valorile' Uniunii Europene deşi aceasta din urmă 'le dă bani'. În încercarea de a atenua aceste tensiuni, liderii acestor patru ţări au avut vineri dimineaţă o întrevedere cu Macron. Polonia a reacţionat cel mai vehement după afirmaţiile preşedintelui francez, atrăgându-i atenţia să fie mai prudent în declaraţii şi că dacă o ţară primeşte fonduri europene acest lucru nu înseamnă că ea trebuie să accepte necondiţionat orice i se impune de la Bruxelles.
Însă la conferinţa de presă comună cu Merkel, Macron a pledat pentru menţinerea politicii uşilor deschise faţă de migranţii veniţi din afara Europei, el afirmând că UE trebuie să-i trateze 'cu umanitate pe bărbaţii şi femeile care vin în Europa în căutarea libertăţii'. Însă cancelarul Angela Merkel a admis că în problema relocării migranţilor nu s-au înregistrat progrese la acest summit. Pe de altă parte, referindu-se la propunerile premierului britanic privind situaţia cetăţenilor comunitari în Marea Britanie după Brexit, Angela Merkel a estimat că ele 'sunt un bun început, dar nu un progres'. 'A reieşit clar din discuţiile de noaptea trecută că avem un drum lung de parcurs. Dar cele 27 (de state UE, fără Marea Britanie), mai ales Franţa şi Germania, vor fi bine pregătite, nu vom accepta să fim divizaţi', a conchis ea referitor la negocierea Brexitului şi la reforma proiectului european. Despre aceasta din urmă atât Merkel cât şi Macron au afirmat că nu vor susţine revizuirea Tratatului de la Lisabona, exceptând cazul în care reformele vor face necesar un asemenea demers.
