Premium
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a reluat, vineri, judecarea procesului Marianei Rarinca, femeia acuzată că a şantajat-o pe şefa Instanţei supreme, Livia Stanciu, după ce a fost desfiinţată decizia de achitare. La cererea acuzatei, procesul s-a amânat pentru 10 septembrie, ora 11.00.
Mariana Rarinca a cerut amânarea pentru că nu avea avocat. DNA şi Livia Stanciu au susţinut că solicitarea dovedeşte rea-credinţă, dar judecătorii au acceptat să-i dea Marianei Rarinca un răgaz pentru a-şi găsi un avocat. Pe 10 septembrie vor fi citaţi toţi martorii în proces.
Avocatul din oficiul a fost sancţionat cu o amendă de 5000 de lei.
"Am reuşit să obţin termenul de 10 septembrie. Menţionez că sefa Curţii Supreme, care trebuie să respecte legile, care trebuie să respecte dreptul la apărare al oricui, a fost împotriva acestui termen şi unul dintre motive a fost că e foarte mediatizat cazul", a declarat Mariana Rarinca, la Antena 3.
CAB a admis, luni, contestaţia în anulare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a decis desfiinţarea deciziei penale nr. 733/20.05.2015 de achitare a Marianei Rarinca şi rejudecarea apelului.
La finalul procesului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia Stanciu, nu a dorit să facă declaraţii presei, în timp ce Mariana Rarinca a acuzat faptul că şefa ÎCCJ a venit în faţa instanţei "pentru a intimida cumva judecătorii şi pentru a da lecţii de drept".
Mariana Rarinca are şanse mici de victorie, după ce a pierdut pe linie în faţa DNA în timpul cererii de anulare a achitării. În plus, de judecată este responsabil acelaşi complet care a decis rejudecarea apelului.
Vezi şi: Apelul șefului CSM după DECIZIA în Cazul Rarinca
DNA a depus la CAB o contestaţie în care a invocat faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparţială la judecarea dosarului.
În acest sens, procurorii anticorupţie au adus mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi Risantea Găgescu - judecătorul acestei cauze -, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului.
Procurorii au susţinut că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în cea de hărţuire, deşi aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentinţa de achitare, instanţa nu s-a mai pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.
Vezi și: Alina Bica, fosta şefă DIICOT, declaraţii surprinzătoare despre Mariana Rarinca
La acelaşi termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care şi-a schimbat în cursul judecăţii declaraţiile şi faţă de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanţă ca neconcludentă cauzei.
Un alt argument adus a fost faptul că Risantea Găgescu a dispus, la acelaşi termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice.
Potrivit DNA, judecătoarea s-a antepronunţat şi că avea deja formată convingerea cu privire la soluţia pe care intenţiona să o dispună în cauză.
Mariana Rarinca a fost achitată pe 20 mai de judecătorii de la CAB, care au admis apelul său. Ea a fost condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare, informeazăAgerpres.
