Premium
Marile puteri şi Iranul s-au reunit marţi, la Viena, pentru a trece în revistă stadiul punerii în aplicare a acordului în domeniul nuclear din 2015, într-un context de incertitudini legate de instalarea la Casa Albă a republicanului Donald Trump, care a criticat puternic acest text, transmite AFP. 'Totul se desfăşoară aşa cum a fost prevăzut', a dat asigurări în faţa presei reprezentantul Rusiei, Vladimir Voronkov, la finalul reuniunii. El a subliniat că punerea în aplicare a acordului este 'conformă' cu angajamentele, dar şi că 'gradul de încredere sporeşte'.
Reuniunea, organizată la cererea Teheranului după prelungirea sancţiunilor de către SUA în decembrie, s-a desfăşurat la nivel de directori politici, sub egida Comisiei Europene. Ea a survenit într-un context de expectativă înaintea instalării administraţiei Trump, la 20 ianuarie, şi după ce, în campania electorală, republicanul a ameninţat că va 'rupe' acordul, considerat unul din principalele succese diplomatice ale predecesorului său, Barack Obama.
De partea iraniană, acordul a pierdut un sprijin simbolic important în persoana fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani, decedat duminică la vârsta de 82 de ani. Documentul, semnat la Viena în iulie 2015, după negocieri maraton, între Iran şi grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania), a intrat în vigoare în ianuarie 2016 şi vizează garantarea naturii strict paşnice a programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul ONU responsabil cu supravegherea aplicării acordului de către Teheran, a atestat până acum că acesta îşi îndeplineşte angajamentele.
Între timp, comunitatea internaţională a ridicat cea mai mare parte a sancţiunilor aplicate Teheranului, ceea ce a permis în primul rând revenirea Iranului pe piaţa mondială de petrol şi gaze. La începutul lunii decembrie însă, Congresul SUA a prelungit cu 10 ani legea privind impunerea de sancţiuni Iranului (Iran Sanctions Act, ISA), din cauza nerespectării drepturilor omului de către Teheran, a sprijinului acordat 'terorismului' în Orientul Mijlociu' şi a programului de rachete balistice.
Decizia a fost denunţată de Teheran drept o 'încălcare' a acordului nuclear şi o piedică în calea normalizării relaţiilor sale economice şi bancare cu restul lumii. Din acest motiv, avantajele economice ale acordului au fost mult sub cele anticipate de Iran, unde această frustrare ar putea compromite o eventuală realegere a preşedintelui moderat Hassan Rohani în luna mai. Chiar dacă a calificat acordul, într-un mesaj pe Twitter la sfârşitul lui decembrie, ca 'îngrozitor', Trump nu a precizat recent care îi sunt intenţiile cu privire la document. Un indiciu ar putea fi propunerea la conducerea Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a lui Mike Pompeo, un adversar înverşunat al Iranului, şi care a făcut apel la revenirea asupra acordului, considerându-l 'dezastruos', conform Agerpres.
Reprezentantul Rusiei, Vladimir Voronkov, s-a arătat însă optimist în ce priveşte intenţiile viitorului preşedinte american. 'Campania electorală este una, dar preluarea funcţiei este altceva', a declarat Voronkov marţi, înaintea întâlnirii de la Viena, pentru agenţia TASS, estimând că noul lider de la Casa Albă va 'avea posibilitatea să vadă documentul într-o altă lumină'.
