Meciul Iohannis - Dragnea

Lupta dintre Iohannis și Dragnea i-a vulnerabilizat pe amândoi. Dar nu în egală măsură. Dincolo de tactica fiecăruia, Dragnea a avut de partea sa voturile în Parlament și posibilitatea constituțională de a suspenda președintele. El a remizat, deocamdată, un meci de palmares fiind nevoit să instaleze în fruntea Guvernului nu pe sine, nu pe Shhaideh, ci abia opțiunea a treia, pe Grindeanu. În schimb, odată acest hop trecut, el căpătă acces la resurse, care îi vor putea permite să loializeze partidul. în schimb, pentru Iohannis ,,rănile bătăliei" sunt ceva mai multe

Din punt de vedere liberal (ca orientare) Sevil Shhaideh era un premier mai potrivit

Atât Shhaideh cât și Grindeanu au fost aleși, explicit , pentru loialitatea lor. Această loialitate s-ar fi putut consuma în 4 ani, dar părerea mea este că Dragnea va căuta să se propună pe sine premier undeva anul viitor. în schimb, dintre cei doi, Shhaideh transmitea un mesaj de deschidere. Femeie și musulmană ea încarna ideile de toleranță ale unui anumit electorat și ostoia din eventualele complexe de inferioritate față de Vest. Era un aranjament cu care te puteai mândri: or fi politicienii noștri corupți, dar măcar nu au prejudecăți în corupția lor. Iar acest electorat nu e teribil de impresionat de argumente cu cumnați sirieni.

Dar cât de mare poate fi acest electorat, veți întreba? Poate nu este el prea mare, dar este bine reprezentat în stradă.

O manifestație în București începe cu 100-200 de oameni zgribuliți și poate apoi sări, în prima fază, la 1000-2000. Cu o sută sau o mie de oameni nu schimbi politica Guvernului, pentru asta trebuie să ai 10-20 de mii, cel puțin. Dar dacă nu ai prima sută și prima mie nu ajungi să mobilizezi nici restul. Un mecanism asemănător bănuiesc că există și la Cluj.

Ce vreau sa spun? Să zicem că în 2019 candidatul Iohannis face o campanie mediocră spre slabă, că PSD joacă mai prudent și că, la final, Iohannis are nevoie de o emoție spontană a străzii. Va mai ieși prima sută, va mai ieși prima mie în stradă? Greu de zis. Mai ales că Cioloș a evitat și să trimită la UNESCO dosarul Roșia Montană.

Uite sursa nu e sursa

Ziariștii trebuie să își cultive sursele. Dar și sursele trebuie să își cultive ziariști. Administrația Iohannis nu prea a cultivat ziariști cărora să le dea informație pe surse. Astfel, când Hotnews a spus că președintele va da un răspuns până pe 3 ianuarie, nimeni nu s-a îndoit ca "sursele anonime" au vorbit de fapt cu voie de la președinte. Bonus, dată fiind lentoarea proverbială a lui Iohannis, "până pe 3 ianuarie" s-a interpretat ca "pe 3 ianuarie". Astfel președintele și-a creat, cu mâna și din vina lui, imaginea unui om care pune sărbătorile mai sus de interesul național. Nu ați văzut genul ăsta de mesaj acum. Nu-i bai, îl veți vedea atunci când contează.

Bănuiesc că transmiterea de mesaje "pe surse" ascundea un balon de încercare. Dacă societatea ar fi reacționat indiferent, răspunsul chiar ar fi venit după revelion. Așa, a venit mai repede.

Dar, repet, nimeni nu s-a îndoit că mesajele au fost cu binecuvântarea președintelui. Cum genul ăsta de comunicare este nou, el a atras atenția. Mulți au sărit să apere poziționarea și dreptul președintelui de a aștepta. Ceea ce trebuia să fie  testare a apelor a devenit, rapid, poziția de lupta a taberei prezidențiale

În acest context faptul că Iohannis a anunțat azi că îl numește pe Grindeanu aruncă în aer fundația coaliției ad-hoc create în jurul său. Dacă se putea într-o zi, de ce a mai sugerat Iohannis o săptămână??

Astfel, debutul lui Iohannis ca președinte jucător a fost marcat de varii erori de poziționare și comunicare. Nu putem spune că nu a lovit deloc în Dragnea, dar a lovit mai mult în sine. Cei doi au jucat un joc cu sumă negativă de care ar fi profitat, dacă ar fi fost "pe fază",  partidele anti-sistem.