Premium
Comisia Europeană a prezentat marţi propuneri pentru lupta împotriva spălării banilor, atacând în special opacitatea trusturilor, informează AFP, citat de Agerpres.
În centrul proiectului figurează o mai bună identificare a 'beneficiarilor efectivi', adică a persoanelor pentru care tranzacţiile sunt realizate în final. Poate fi vorba despre proprietari sau administratori, trecând sau nu prin societăţi intermediare.
DECIZIE strategică la Curtea Constituțională: Va fi dezincriminat conflictul de interese pt aleși?
De acum înainte, orice beneficiar efectiv -care deţine cel puţin 25 % dintr-o societate - va trebui să fie identificat într-un registru accesibil publicului larg.
Executivul european propune să se meargă mai departe, scăzând acest prag la 10 % pentru 'anumite companii care prezintă un risc de a fi utilizate pentru spălarea de bani şi evaziune fiscală'.
Un meci al României la Euro 2016 a fost cel mai pariat
'Trusturile, de genul celor care au fost descoperite după scandalul Panama Papers, vor constitui obiectul unei examinări minuţioase şi unor reguli mai stricte', a asigurat Comisia.
Unul dintre liderii politici care a fost pus într-o situaţie delicată după declanşarea acestui scandal în aprilie fusese premierul britanic David Cameron, al cărui tată iniţiase un trust.
Ce fac românii bogaţi din Marea Britanie după Brexit: Deciziile care au uimit pe toată lumea / FOTO
Şeful guvernului britanic îşi publicase atunci declaraţia de impozite după ce a admisese că deţinea în 2010 acţiuni într-o societate offshore a defunctului său tată, cu sediul în Bahamas.
Măsurile executivului european fac parte dintr-un plan mai vast destinat să combată finanţarea terorismului, prezentat în 2 februarie de Comisie şi reclamat de Franţa după valul de atentate care a lovit Parisul în 2015.
Modificările legislaţiei referitoare la spălarea capitalurilor - propuse de Comisie - vor trebui adoptate de Parlamentul European şi de Consiliul statelor membre ale UE
