Premium
National:
Gata, cam cine era de iesit, a si iesit din sistem! Iar putinii initiati ramasi se grabesc in aceste zile, stiind foarte bine ca, daca nu reusesc sa-si definitiveze cat mai urgent documentele pentru pensionare, chiar si cu sacrificiul renuntarii la importante functii de conducere, atunci, cel mai probabil in luna iunie, „ghilotina” unei noi legi a pensionarii le va reteza orice speranta la primirea unor viitoare facilitati financiare.
Iar situatia cea mai pregnanta este in Ministerul de Interne, unde deja aproximativ 12.000 de persoane au preferat sa se retraga in civilie. Iar un numar urias dintre „tinerii pensionari” il reprezinta chiar conducatorii de structuri si alti sefi, ceea ce ridica deja serioase semne de intrebare privind managerierea situatiei operative de dupa „marea pensionare”. Si culmea este ca urmeaza inca un val de pensionari „pe repede inainte”, care se adauga deja „tsunamiului” din ultimul an. Si asta pentru ca, dupa cum reiese din informatiile de ultima ora intrate in posesia noastra, este aproape gata proiectul legislativ care aduce modificari de-a dreptul socante in ceea ce priveste noile conditii obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca de acum inainte cadrele care vor sa se retraga la pensie.
Dar si noua grila dupa care se vor calcula viitoarele drepturi banesti, care se anunta unele de-a dreptul draconice, menite sa-i arunce direct in ghearele depresiei pe cei care nu vor apuca acest „ultim tren” al pensionarii.
Pentru ca, in ciuda faptului ca se lucreaza „noaptea, ca hotii”, la noul proiect, am reusit sa aflam principalele schimbari care vor fi operate. Trebuie precizat insa ca, totusi, secretomania in care se fac noile calcule este intr-un fel de inteles, pentru ca modificarile sunt atat de radicale incat s-ar face cozi instant in fata birourilor de resurse umane din cadrul structurilor apartinand MAI daca s-ar sti ca „dupa iunie, vine potopul”… Mai ales intr-o conjunctura in care mii de politisti protesteaza deja in strada, nemultumiti de discrepantele financiare uriase dintr-un sistem in care sunt si cele mai mari pensii speciale, dar si cele mai multe salarii minime pe economie din intreaga Romanie!
Doar la 55 de ani!
Dupa cum sustin sursele noastre, poate cea mai importanta modificare care este prevazuta in proiectul de lege care se lucreaza intens este ca nimeni sa nu se mai poata pensiona „la termen” inaintea implinirii varstei de 55 de ani, indiferent de anii de contributie si vechimea lucrata. Si chiar daca „hatisul” legislativ actual ar trebui pus in „rezonanta” cu diverse alte legi speciale si cea a militarilor, strategii noii politici de pensionare sunt ferm decisi sa faca tot ce este posibil pentru ca, de acum inainte, sa nu se mai poata iesi la pensie, indiferent de structura in care lucrezi, decat atunci cand faci 55 de ani! Numai ca, masura cu siguranta va fi hulita de miile de cadre care deja si-au calculat „proiectiile”, bazandu-se pe faptul ca au intrat de la varste fragede in sistem si au deja si cate 25 de ani vechime. Insa, in acelasi timp, sunt si tot mai multe pareri ale unor specialisti care sustin ca este imposibil ca sistemul sa mai poata sa faca fata ritmului din ultima vreme, in care ofiteri aflati la plina maturitate profesionala au iesit la pensie la varste de pana in 50 de ani.
Pentru a se angaja apoi imediat in privat, bineinteles. Oricum, noua masura va atrage cu siguranta numeroase controverse, fiind una care poate schimba radical raportul de forte in sistem. Unde, practic, nu mai sunt oameni sa-i inlocuiasca pe cei iesiti la pensie!
Plafon de 85 %
Nu mai este un secret pentru nimeni ca nenumarati sefi din Ministerul de Interne nu aveau cum sa refuze conditiile financiare prin care castigau mai mult decat ieseau la pensie decat daca aveau sa-si continue activitatea, cu tot balamucul de rigoare pe cap. Mai ales ca grila prin care s-au calculat valorile de referinta a permis sa se iasa la pensie inclusiv cu uluitorul procent de110% din venitul lunar! Insa acum este prevazut sa fie preluat modelul magistratilor, unde procentajul pensiei este plafonat la 80%. In schimb, dupa cate se pare, in ceea ce priveste personalul Ministerului de Interne, plafonul vizat este ceva mai generos, ajungandu-se la o pensie de maxim 80% fata de drepturile salariale. Iar in acest sens se lucreaza la tot felul de „chichite” prin care sa nu se mai ia in calcul includerea in grila dupa care s-au calculat pensiile in ultima vreme a tot felul de facilitati, precum plata in exces a orelor suplimentare bifate ca lucrate in zilele de sambata si duminica. Procedeu care devenise o adevarata moda, atat in cadrul anumitor inspectorate generale, unde sefii nu se mai dadeau dusi in weekend din birouri, cat si la nivelul politiei rurale, unde inregistrarea plangerilor si „audierile” aferente „furturilor de gaini” erau programate in special doar sambata si duminica.
Ziarul Financiar:
La 60 de ani de la semnarea tratatului de la Roma, care a pus bazele Uniunii Europene de astăzi, liderii politici europeni actuali, care s-au întâlnit simbolic la Roma, pentru un foie gras şi un prosecco, se întreabă care va fi viitorul Uniunii, nu peste 60 de ani, ci în viitorul apropiat.
După referendumul din Marea Britanie, din mai anul trecut, care spre stupoarea elitelor europene bine-îmbrăcate şi hrănite la restaurant de trei stele Michelin, a dus la apariţia Brexitului, niciun lider european nu are curajul să-şi întrebe cetăţenii dacă mai vor să fie în Uniunea Europeană sau nu.
Identificat cu birocraţii răi şi total necarismatici de la Bruxelles, proiectul Uniunii Europene riscă să ajungă inamicul multor cetăţeni europeni pe care dau vina pentru tot ce li se întâmplă în ţara lor.
În România, ţară care este membră a Uniunii Europene de doar 10 ani, aniversarea celor 60 de ani nu a însemnat nimic nici pentru politicienii actuali, dar nici pentru cetăţeni.
Liderii PSD, principalul partid de guvernământ, au dat, în Deltă, la ştiucă.
ALDE, parte a Guvernului Dragnea-Grindeanu a fost ocupat cu eliminarea unuia dintre copreşedinţi, Daniel Constantin, vicepremier.
PNL îşi caută un lider carismatic şi nu-l găseşte.
USR-ul începe să se întrebe ce caută în Parlament, iar PMP trăieşte din declaraţiile lui Traian Băsescu.
Pentru actuala clasă politică românească, Uniunea Europeană nu înseamnă mare lucru, având în vedere că-şi pierde priza la public.
Fiind în Uniunea Europeană, niciun politician nu-şi mai bate capul să se gândească la viitor.
Voturile se obţin astăzi şi mai degrabă ai un discurs împotriva celor de la Bruxelles, împotriva proiectului Uniunii Europene cu două viteze, decât un discurs în favoarea Uniunii Europene, în favoarea proiectului de prosperitate şi pace, care a ridicat România din anii 2000 încoace. Revedeţi discursurile din campaniile electorale 2014 sau 2016.
Pentru prea mulţi lideri PSD, ALDE sau PNL, intrarea în Uniunea Europeană înseamnă, ca retorică, doar faptul că am fost obligaţi să dăm străinilor băncile şi companiile româneşti, sectoare întregi din economie, ca să ne primească în UE. Bine că le-am dat, pentru că altfel acum nu mai aveam nimic!
Faptul că putem să ne urcăm în orice moment în maşină, în tren sau în avion doar cu buletinul românesc la noi şi să mergem liberi prin Europa, la muncă, după business sau în vacanţă, nu mai înseamnă nimic, deci nu mai avem un motiv pentru care să luptăm, la care să aspirăm, aşa cum s-a întâmplat în primul deceniu după 1989.
În mod normal, sâmbătă, pe 25 martie, 200.000 de oameni ar fi trebuit să fie în Piaţa Victoriei, nu 200, câţi au fost, pentru a susţine proiectul Uniunii Europene. La fel ca la OUG 13, în februarie.
Dacă politicienii români se dezic de UE, de Bruxelles, pentru că nu le aduce voturi – ce discurs poate să ţină Liviu Dragnea în Teleorman, în care să explice beneficiile pentru România a integrării în UE, în condiţiile în care fieful lui politic a fost sărăcit în ultimele două decenii? – atunci cei 200.000 de corporatişti ar fi trebuit să fie în stradă pentru a susţine viitorul UE şi al României în UE.
Principalii beneficiari ai intrării în UE sunt în primul rând corporatiştii, care au avut o şansă extraordinară prin deschiderea economiei la investiţiile străine, începând cu finalul anilor ’90.
Adevarul:
Reducerea taxei pe valoare adăugată şi eliminarea supraccizei pe litrul de carburant, de la 1 ianuarie 2017, după un an în care preţurile carburanţilor au ajuns la un nivel îngrijorător de mare, au făcut ca şoferii români să plătească acum cel mai mic preţ al benzinei din Uniunea Europeană, arată datele Comisiei Europene.
Astfel, luni, 20 martie, românii plăteau pentru un litru de benzină Euro-super 95 un preţ mediu de 4,638 lei, cel mai mic preţ din UE, în timp ce pentru motorină scoteau din buzunar 4,656 lei pe litru, conform datelor prezentate de Oil Bulletin Weekly, contorizarea institutului european de statistică Eurostat, pe baza raportărilor de la Ministerul Economiei. Datele au fost furnizate de trei companii petroliere, un operator independent şi alţi patru operatori.
Preţul mediu în euro (1 euro = 4,56 lei) este astfel cel mai mic din Uniunea Europeană. Dacă românii dau pe un litru de benzină 1,017 euro, vecinii din Bulgaria dau 1,035 euro, iar cei din Ungaria 1,151 euro. Cea mai scumpă benzină comercializată în UE se regăseşte în Italia şi Olanda, unde un litru poate fi cumpărat cu 1,539 euro, şi în Grecia, unde locuitorii dau 1,525 euro pe un litru de benzină.
În ceea ce priveşte motorina, România se regăseşte pe un loc secund în UE, plătind pe un litru de carburant 1,021 euro. Un preţ mai mic se regăseşte doar în Luxemburg, unde un locuitor dă mai puţin de un euro pe un litru de motorină, respectiv 0,986 euro. Spre comparaţie, vecinii din sud dau 1,031 euro/litru, iar cei de la vest 1,183 euro/litru, în timp ce cele mai mari preţuri se regăsesc în Suedia (1,433 euro/litru) şi Marea Britanie (1,403 euro/litru).
Preţul mediu la nivelul Uniunii Europene pentru benzină era, la începutul săptămânii trecute, de 1,355 euro/litru, astfel că preţul în România era cu 24,9% mai mic decât media europeană. De asemenea, preţul mediu în UE pentru motorină era de 1,223 euro/litru, cu 19,7% mai mare decât cel din România.
Romania Libera:
Președintele Igor Dodon a declarat că ar fi necesar ca limba rusă să fie introdusă în școlile din Republica Moldova ca disciplină obligatorie, așa cum a fost și până în anul 2014, potrivit site-ului rusesc de propagandă Sputnik News.
"Cred că este necesar să ne reîntoarcem la studierea obligatorie a limbii ruse în şcoli. A fost pur şi simplu transformată într-o activitate extracurriculară în urmă cu trei ani", a declarat Dodon pentru postul Rossiya 24 TV.
Preşedintele a mai adăugat că peste 90% din cetăţenii Republicii Moldova utilizează limba rusă.
Potrivit Codului Educaţiei din Republica Moldova, document adoptat în anul 2014, "statul garantează formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare eficientă în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, după caz, şi cel puţin în două limbi de circulaţie internaţională în toate şcolile", astfel limba rusă a devenit limbă opţională, având un statut similar cu al celorlalte limbi străine.
