Premium
Am trait s-o vad si pe asta. Presedintele Klaus Iohannis este criticat si, uneori, chiar violent atacat in chestiunea marii moschei care urmeaza sa fie ridicata in Bucuresti. Aceasta operatiune, prin care este invinuit seful statului, este rezultatul unei veritabile jonglerii mediatice. Cu aceasta ocazie, insa, ies la iveala noi detalii ale acestei istorii care starneste toate patimile.
Ce putea altceva sa faca presedintele Klaus Iohannis, aflat intr-o vizita oficiala in Turcia, programata cu mult timp inainte? Atunci cand a venit vorba despre marea moschee pe care Turcia o va ridica in nordul capitalei Romaniei, putea Klaus Iohannis sa spuna nu? Mai avea el aceasta posibilitate? Angajamentele unor state, trebuie sa se stie, reprezinta obligatii ferme care trebuie asumate, indiferent daca ne place sau nu si indiferent cine au fost reprezentatii care si le-au asumat. In orice caz, nu Klaus Iohannis este cel care a negociat acest aranjament cu statul turc. Si nu el este cel care, printr-o hotarare de Guvern, a oferit, cu generozitate, si terenul pe care urmeaza sa fie construita marea moschee. In schimb, el, in calitate de sef al statului, nu putea, indiferent ce crede, sa spuna nu. Si sa anuleze din varful buzelor documente semnate si parafate. Asa ca, daca este sa fie pusa in discutie responsabilitatea acestei operatiuni, suntem obligati sa ne uitam in alta parte.
Citește și: De ce se temea, Simona Halep nu a scăpat: Vestea dramatică venită de la WTA
Acum, se spune ca primele negocieri pe aceasta tema le-ar fi facut Adrian Năstase, ca proiectul ar fi fost aprobat de Traian Băsescu, atunci cand el a fost presedinte, iar Ponta, la randul sau, nu ar fi facut altceva decat sa respecte o intelegere, acordand gratuit suprafata de teren necesara, aflata in complexul expozitional din nordul capitalei. Daca asa stau lucrurile, atunci, eu unul, l-as scoate din ecuatie si pe Adrian Năstase. Chiar daca sub guvernarea acestuia au fost initiate discutiile dintre cele doua state pe vremea cand Erdogan nu era presedinte, ci prim-ministru. Si as face acest lucru din simplul considerent ca, in urma cu 12 ani, situatia era cu totul si cu totul alta sub aspectul radicalizarii miscarilor islamice si transformarii unei parti consistente a acesteia in jihadism si terorism. Ceea ce in urma cu 12 ani parea normal si rational din partea unui stat european, acum, dupa ce, practic, a fost declansat cel de-al Treilea Razboi Mondial, este cel putin un gest periculos. Prin urmare, principalul responsabil ramane Traian Băsescu, care si-a luat acest angajament, in mod ferm, in cursul unei intalniri la cel mai inalt nivel, desfasurat la Ankara, si mai putin premierul Victor Ponta, care nu a facut decat sa dea curs angajamentului Romaniei.
Citește și: SUA trimit militari și armament în România, Rusia ripostează dur: 'Răspunsul va fi simetric'
De ce era bine si de ce nu mai este bine sa exista o mare moschee la Bucuresti? Era bine intr-o Europa normala, functionala si neatacata din toate pozitiile, fie si numai pentru ca, astfel, in capitala Romaniei urmau sa vina numerosi pelerini, care ar fi adus, nu numai o culoare in plus Bucurestiului, ci si o puternica infuzie financiara. In jurul unei mari moschei, de regula, sunt initiate numeroase alte activitati, cum ar fi, de pilda, studiul organizat si sistematic al Islamului. Prin urmare, ar fi venit, si acest lucru se poate intampla si in viitor, un mare numar de studenti in Bucuresti, care si ei ar fi finantat, in mod direct sau indirect, o serie de activitati.
Astazi insa, pericolul este atat de mare de a fi generate activitati de tip terorist in jurul moscheii si sub acoperirea studierii Islamului de catre sute sau poate chiar mii de tineri, incat o logica elementara ne spune ca ar trebui sa excludem, cu desavarsire si indiferent de riscuri, acest proiect.
Citește și: Victor Ponta le atacă pe femeile din PSD pentru că nu i-au luat apărarea Liei Olguța Vasilescu
Dar, pana atunci sau tocmai in acest scop, este bine sa remarcam cateva “detalii”. Cum ar fi, de pilda, faptul ca locurile de cult ortodoxe din Istanbul sunt apreciate drept suficiente de catre Patriarhia noastra. Care s-ar multumi, cel mult, nu cu o catedrala, nu cu o biserica, ci cu o simpla capela. Desigur, raportat la numarul de credinciosi romani traitori acolo. Prin urmare, nu discutam despre un veritabil schimb, atata vreme cat noi ne-am oferit sa dam mult prea mult, dar de solicitat, solicitam mult prea putin. Ar mai fi de remarcat faptul ca numarul moscheilor din Bucuresti autorizate si neautorizate este, in prezent, mai mare decat numarul musulmanilor credinciosi. Si atunci, intrebarea care se pune este daca nu care cumva o mare moschee, cea mai mare din aceasta parte a Europei, nu are cumva drept obiectiv tocmai atragerea masiva, eventual prin stramutare sau colonizare, a unui mare de islamisti in capitala Romaniei – actiune interzisa de Constitutia noastra.
un comentariu de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist
Citește și: SCANDAL cu Lia Olguța Vasilescu la Tribunalul București
