Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele știri din presa zilei, printre care și o analiză din Ziarul Financiar referitoare la industria IT din România și la modul în care specialiștii români se raportează față de acest domeniu.
Ziarul Financiar:
Nu cred că cineva a putut să rezume cel mai bine situaţia IT-ului din România, domeniul cu care ne mândrim peste tot, decât Tugrul Tekbulut, cofondator al grupului Logo din Turcia, care a cumpărat firma românească TotalSoft.
”Piaţa din România nu este antreprenorială, aceasta este cea mai mare diferenţă faţă de Turcia. Aici, în Turcia, nu găsim oameni pentru că toată lumea vrea să fie următorul Bill Gates. În România nu este aşa şi acest lucru este în favoarea noastră, pentru că putem găsi oameni buni; nimeni nu vrea să fie Bill Gates“.
El a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că românii sunt mai bine pregătiţi, dar nu îşi asumă mai multe riscuri. ”Calitatea resurselor umane din România este foarte bună; în medie, calitatea absolvenţilor este mai bună decât cea din Turcia. Oamenii nu îşi asumă însă mai multe riscuri, este o diferenţă culturală, cred.“
România are peste 100.000 de IT-işti, cea mai mare parte dintre ei lucrând pentru Bill Gates (Microsoft), Larry Ellison (Oracle), IBM, Deutsche Bank, ING etc. Avem prea puţine cazuri în care programatori români, IT-işti, antreprenori români au vrut să facă ceva mare, s-au gândit la un produs scalabil din prima care să cucerească lumea. Aici am putea să includem familia Talpeş, cu Bitdefender, care reuşesc să controleze compania după 27 de ani (cu 60% din acţiuni), Netopia, compania de plăţi controlată de Antonio Eram, sau UiPath, controlat de Daniel Dines, considerat cel mai de viitor start-up românesc, care ar putea să valoreze un miliard de dolari (optimizează prin roboţi procesele repetitive).
Radu Georgescu a avut antivirusul RAV, pe care l-a vândut către Microsoft la începutul anilor 2000, iar băieţii de la Cluj, Sergiu Biriş, care a ieşit pe parcurs din afacere, şi Andrei Dunca, s-au predat iniţial unor investitori de la Londra, după care au mers în Silicon Valley pentru a ajunge cu LiveRail în curtea lui Facebook pentru 500 de milioane de dolari (bineînţeles că din toată suma Andrei Dunca a luat doar o mică parte). După doi ani, Facebook i-a închis, iar echipa, în principal formată din români, s-a împrăştiat în întreaga lume.
Totuşi, de ce IT-iştii români nu ţintesc mai sus decât a lucra pentru un gigant extern? (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
In ziua in care Liviu Dragnea a ingropat legea pensiilor si impozitul zero pentru salariile mai mici de 2000 de lei a izbucnit concomitent scandalul taxei de solidaritate. Nu stiu daca a fost o coincidenta sau un plan bine gandit, habar n-am, insa cu totii putem constata cateva efecte simple. Se vorbeste azi mai mult despre taxa de solidaritate decat despre pacalirea pensionarilor. Or, taxa de solidaritatea afecteaza in mod direct angajatorii, un public care in procente semnificative nu voteaza oricum cu PSD.
In schimb, au avut grija ca publicul lor, pensionarii si cei cu venituri mici, sa fie perfect ecranat mediatic. Cu putine exceptii, mai toti au sarit pe taxa de solidaritate, in loc sa loveasca in plin PSD-ul ca a renuntat la o masura care afeteaza milioane de oameni. Am realizat abia joi seara ca lui Dragnea si Tariceanu le convine de minune sa bata campii toata tara despre noua taxa.
L-ati vazut pe liderul ALDE scos frumos la tabla, explicand ca taxa de solidaritate nu e o noua taxa ci o contributie pe care patronii vor trebui sa o plateasca? Ati mai remarcat, poate, ca ministrul finantelor, Ionut Misa, n-a fost prins de presa cu noua taxa, ci a anuntat-o singur, de buna voie, ba s-a oferit sa vina cu detalii de cate ori a fost solicitat, contrariind la maxim pe toata lumea care nu prea intelege mare lucru. Toate acestea arata ca ei VOR sa se discute despre taxa. Nu fug de subiect, nu-l ingroapa cum procedeaza cu legea pensiilor, dimpotriva. (Mai multe detalii AICI)
Agerpres:
Aproape 1.200 de firme au demarat procedurile pentru a-și muta sediul social din Catalonia, în ultimele trei săptămâni de criză politică, potrivit datelor publicate vineri de Registrul Comerțului din Spania.
Între data de 2 octombrie, după referendumul în favoarea autodeterminării interzis de Curtea Constituțională a Spaniei, și 19 octombrie inclusiv, un număr de 1.185 de societăți și-au mutat sediul social din Catalonia. Vârful a fost atins în ziua de joi, 19 octombrie, când Madridul și-a confirmat intenția de a suspenda, cel puțin parțial, autonomia Cataloniei, și când 268 de societăți și-au mutat sediul social.
În sens invers, în cursul celor trei săptămâni, doar 52 de societăți și-au mutat sediul în Catalonia. Regiunea numără aproximativ 500.000 de societăți și generează 19% din produsul intern brut al Spaniei.
Toate tipurile de societăți sunt vizate de fenomenul de mutare a sediului social în afara Cataloniei, de la giganți precum băncile CaixaBank și Banco Sabadell sau grupul de gaze naturale Gas Natural, până la societăți de talie mijlocie precum producătorul de vin Codorniu și grupul alimentar Idilia Foods.
Un sondaj efectuat de organizația patronală Pimec, dedicat IMM-urilor, arată că aproximativ 1.300 de companii cu mai puțin de 250 de angajați au decis să își mute sediul social, fără a demara însă în mod oficial procedurile administrative. În plus, aproape 35% din companiile intervievate estimează că actuala criză le va afecta economic și 19% susțin că și-au înghețat investițiile sau intenționează să facă acest lucru. De asemenea 2% din societăți, adică aproximativ 2.600 de firme, au declarat că și-au schimbat banca în ultimele săptămâni, fără a preciza însă dacă este vorba de un transfer de la o bancă catalană către o bancă situată în altă parte a Spaniei. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
NATO se teme că nu va fi în măsură să contracareze o agresiune rusească în Est atât timp cât capacitatea sa militară „s-a atrofiat” de la sfârșitul „Războiului Rece”, scrie revista germană Der Spiegel, care se sprijină în afirmațiile sale pe un raport confidențial al Alianței.
„Capacitatea NATO de a susține la nivel logistic o consolidare rapidă în teritoriul foarte întins”, sub responsabilitatea Comandamentului suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), „s-a atrofiat de la sfârșitul Războiului Rece”, potrivit raportului, despre care revista germană susține că a făcut rost de un exemplar.
Conform aceluiași document, „nu există o garanție suficientă că însăși forța de reacție rapidă (NRF, NATO Response Force) ar fi în măsură să reacționeze rapid și, dacă este nevoie, timp îndelungat”.
Raportul, care ar urma să fie discutat în curând de către miniștrii NATO, descrie astfel o organizație incapabilă să contracareze o eventuală agresiune militară rusească, din cauza în principal „a unei structuri de comandă dispersate”, rezumă Der Spiegel, în extrase ce vor apărea în ediția sa de sâmbătă.
Această slăbiciune neliniștește îndeosebi țările baltice și scandinave, vecine cu Rusia. „Știm că trebuie să adaptăm și să modernizăm Alianța și structurile de comandă”, a declarat ministrul norvegian al apărării, dna Ine Eriksen Soreide, pentru Der Spiegel. (Mai multe detalii AICI)
