Premium
Ameninţările Rusiei 'de a lua în cătare' aliaţi NATO ca urmare a sprijinului lor pentru sistemul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice sunt inacceptabile, nefondate şi iresponsabile, a declarat vineri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei de presă Interfax, înaintea summitului NATO de la Varşovia din 8-9 iulie.
Aflat recent într-o vizită la Atena, preşedintele rus Vladimir Putin avertizase, la sfârşitul lunii mai, că România şi Polonia au devenit ţinte ale rachetelor ruseşti pentru că găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă, pe care Moscova îl consideră un risc la adresa securităţii sale naţionale, a relatat la vremea respectivă Reuters.
Citește și: DEZVĂLUIRI din intimitatea Simonei Halep
'Fac apel la oficialii ruşi să acţioneze pragmatic şi să restabilească predictibilitatea în relaţiile noastre', a lansat Stoltenberg în acest amplu interviu, postat de Interfax pe pagina sa internet.
El a dat din nou asigurări Moscovei că sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi că acesta nu va submina capacităţile de descurajare strategice ruse.
Citește și: Un ministru mincinos: Bostan, prins cu minciuna! DOVADA AUDIO că l-a mințit pe Cioloș, dar și pe români
'România şi Polonia oferă locurile de amplasare optime pentru interceptori în scopul de a proteja ţările NATO în Europa împotriva ameninţărilor din afara regiunii euroatlantice, în special din Orientul Mijlociu. Nici din punct de vedere geografic, nici din punctul de vedere al fizicii, elementele antirachetă NATO, instalate în România şi Polonia, nu vor putea doborî rachete intercontinentale ruseşti', a reiterat secretarul general al Organizaţiei.
'Lansatoarele de rachete din România şi Polonia nu vor fi utilizate în alte scopuri decât cele defensive. Nu vor fi instalate rachete ofensive pe acestea. În plus, interceptorii din România şi Polonia nu sunt echipaţi şi nu vor fi echipaţi cu focoase explozive. Rusia ştie foarte bine acest lucru', a afirmat Jens Stoltenberg, adăugând că, la summitul NATO de la Chicago, în 2012, 'noi am propus măsuri pentru asigurarea transparenţei şi şansa de a conlucra în domeniul apărării antirachetă, dar Rusia a refuzat'.
Citește și: Cum îl lăuda academicianul Solomon Marcus pe Marius Bostan, ministrul care i-a numit imbecili pe profesori
Referitor la consolidarea flancului estic al Alianţei, Stoltenberg a subliniat că această chestiune nu a fost pe ordinea de zi a NATO până în momentul în care Rusia a început acţiunile sale agresive împotriva Ucrainei. 'Anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeii de către Rusia şi acţiunile sale de a destabiliza estul Ucrainei au avut un efect destabilizator semnificativ asupra securităţii în regiunea euroatlantică', a menţionat el, indicând că, la summitul de la Varşovia, 'vom lua noi decizii pentru a ne consolida apărarea şi potenţialul de descurajare' .
Citește și: A umplut o piscină cu 6 tone de Coca-Cola și a pus găleți cu Mentos: A ieșit o NEBUNIE / VIDEO
'Toate măsurile luate de noi sunt proporţionale, de natură defensivă şi în conformitate cu obligaţiile noastre internaţionale. Şi ele se deosebesc categoric de diversele încălcări ale dreptului internaţional care continuă din partea Rusiei', a mai spus Stoltenberg, care a insistat că măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică nu contravin Actului fondator Rusia-NATO.
În ceea ce priveşte revenirea la vechile relaţii de parteneriat, Jens Stoltenberg a spus că 'mingea este acum în terenul Rusiei', anunță agerpres.ro.
Citește și: Ponta despre plagiat : “Vă mulțumesc din inimă dragi politruci!”
