Un lider care să relanseze partidul și să recâștige încrederea electoratului. Nu în ultimul rând, care să nu schimbe însă actualul raport de forțe din partid. Până la identificare și propulsarea unui astfel de personaj, în PNL este muțenie. Ședințele de conducere nu mai sunt convocate, iar analiza eșecului alegerilor a fost aruncată mai spre primăvară de către actuala conducere. Între timp, principalele cooperative se regrupează și adună sprijin. Pe fondul acestei tăceri a început să se contureze o nouă tabără, mult mai vocală - cooperativa "exilaților".

Ajuns principal partid de Opoziție, PNL se mulțumește să taxeze noua Putere doar prin comunicate de presă sau postări pe Facebook. Liderii partidului nu se mai înghesuie nici măcar la tv. Liberalii sunt măcinați de războaiele interne și sunt preocupați de găsirea unui lider care să preia partidul după Congresul planificat în primăvară. Grupările se războiesc până și pe data organizării acestuia.

Pe principiul "când doi se bat, al treilea câștigă", în PNL începe să se structureze o nouă aripă formată din cei rămași în afara Parlamentului pe fondul strategiei defectuoase de selecție a candidaților eligibili și de desfășurare a campaniei electorale, dar și din rândurile tinerilor liberali cu rezultate, mai vocali, dar încă fără un stindard unic și asumat în jurul căruia să se poată aduna. Printre ei se numără fostul ministru Lucia Varga, foștii parlamentari Andreea Paul, Vlad Nistor, Radu Zlati și Ludovic Orban, dar și parlamentari din noul legislativ precum senatorul Alexandru Pereș și deputatul Florin Roman, ambii din Alba. Toți par a vorbi aceeași limbă - o analiză reală și corectă a cauzelor eșecului la parlamentare, însoțită de pasul înapoi al tuturor celor care au girat, fie prin votul lor tacit în BPN, fie prin tăcerea lor complice, toate deciziile greșite luate în timpul conducerii lui Vasile Blaga și a Alinei Gorghiu, urmată de alegeri interne democratice și corecte de jos în sus, de la baza partidului până la vârf pentru a permite tuturor membrilor de partid să-și exprime opțiunile la viitoarea Convenție națională.

De altfel, la ultimul BPN, toate aceste puncte au fost atinse și, în mare măsură ignorate de actuala conducere interimară, pe motiv că este numai vocea celor excluși, a celor exilați de pe lista de eligibili la parlamentare, care acum și-ar dori revanșa împotriva celor care i-au lăsat înafara noului joc din legislativ. Totuși, nu au fost singurele voci critice la adresa colegilor rămași în funcții și după 11 decembrie.

Din postura de reprezentant al uneia din cele mai performante organizații județene, cea de Albă, deputatul Florin Roman a cerut demisiile membrilor Comisiei de Unificare a PNL, considerată ca fiind principala responsabilă de rezultatul slab al PNL, susțin surse din PNL. S-a mai cerut atunci demisia președinților de organizații care nu și-au îndeplinit obiectivul asumat la alegeri de 30 %, însoțită de ideea ca, până cel târziu la sfârsitul lunii ianuarie, să se facă analiza rezultatelor în BPN la nivel național. În paralel, să aibă loc ședințe de analize în toate filialele județene pentru a afla părerile de la baza partidului.

Solicitările au fost, cum era de așteptat ignorate de către consducerea interimară reprezentată de Raluca Turcan și Marian Petrache, dar nu au rămas fără ecou. Vinovații pentru rezultatul alegerilor parlamentare trebuie căutați ”în fruntea PNL”, nu în Guvernul Cioloș, a tunat senatorul Alexandru Pereș, amintind că doar o mică parte din conducerea liberalilor a demisionat, iar ”o parte trebuie să plece în următoarea perioadă” și să nu mai facă pe ”lupii moraliști”.

“Vinovații ar trebui căutați în fruntea PNL, nu neapărat în fruntea guvernului Cioloș, și pentru că am fost incapabili să ne impunem după acel moment noiembrie 2015 pentru a prelua noi, pentru un an de zile, guvernarea. Poate nu era cazul, dar acum după război mulți viteji se arată”, a spus fostul vicepreședinte al Senatului.

De cealaltă parte, cei care încearcă să-și păstreze funcțiile și influența în partid minimalizează importanța acestor acuzații, ca venind din partea perdanților, nemulțumiți că nu mai au nici o demnitate sau rol în ecuația actuală de putere din partid și caută să profite de lipsa unitate a celor care-i critică.

Deocamdată, vocile critice din partid nu au ajuns încă la susținerea unei platforme comune la viitorul Congres. Tinerii parlamentari ar prefera să susțină candidatura la șefia partidului, fie a a lui Florin Roman, fie a lui Dan Motreanu, în timp ce foștii parlamentari, precum Lucia Varga sau Andreea Paul ar juca mai degrabă cartea lui Ludovic Orban, cunoscut însă ca învinsul tradițional la Congrese în cursa pentru președinția PNL.

Între timp însă, se caută sprijin la baza partidului. Alegeri la viitorul Congres cu votul tuturor membrilor de partid, nu doar al delegaților, și convocarea Aleșilor Locali pentru analizarea rezultatelor alegerilor împreună cu aceștia, în special cu primarii liberali, fac parte din tacticile prin care această aripă încearcă să-și consolideze rândurile cu noi adepți și să provoace o dezbatere mai puternică în partid până la Convenția Națională, susțin sursele citate.

"Trebuie reformat și BPN-UL. Demisiile cerute trebuie sa aibă loc urgent. Trebuie sparta " gașca " celor care au dus la catastrofa din 11 decembrie. Vicepreședinții trebuie aleși prin vot și aceștia trebuie sa-si depună candidatura și nu sa fie numiți”, mai sună o altă idee venită din zona contestatarilor actualei conduceri.

Acuzați că vor să păstreze puterea cu orice preț, membrii conducerii interimare bat însă toba pe ideea necesității reconstruirii treptate a partidului pe o perioadă de cel puțin trei- patru luni, timp care să fie folosit atât pentru anunțarea candidaturilor, cât și pentru cristalizarea platformelor, moțiunilor cu care liberalii vor concura la viitorul Congres pentru a obține voturile colegilor de partid. În fapt, conducerea interimară vrea să tărăgăneze organizarea unui Congres extraordinar, tocmai pentru a-și aranja, din timp, păstrarea unor poziții influente pe linie de partid.