O săptămână pentru amendamente la proiectul de completare a Legii privind executarea pedepselor

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Şerban Nicolae, a propus termen o săptămână pentru depunerea de amendamente în cazul proiectului de lege pentru completarea Legii 254/2013, după ce reprezentanţii mai multor instituţii din sistemul de Justiţie au atras atenţia că proiectul este greu de aplicat.

Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. "Criticile care s-au adus proiectului de lege sunt în mare măsură întemeiate. (...) În termen de o săptămână să transmiteţi amendamente, urmând ca noi, la Senat, să le sistematizăm", a afirmat senatorul Şerban Nicolae.

Directorul adjunct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Dan Halchin, a declarat, în timpul dezbaterilor, că "proiectul în această formă nu poate fi aplicat", arătând că instituţia pe care o reprezintă nu are posibilitatea de a calcula compensaţiile de care ar urma să beneficieze deţinuţii sau foştii deţinuţi care au fost încarceraţi în condiţii necorespunzătoare. "ANP are două observaţii: faptul că, în urma analizei pe care am făcut-o la nivel de sistem, pe fiecare unitate penitenciară, e practic imposibil să refacem traseul fiecărui deţinut, a fiecărei persoane private de libertate în urmă cu patru ani şi menţionez aici că discutăm de un număr de peste 80.000 de deţinuţi sau foşti deţinuţi în raport cu peste 4.000 de camere. ANP nu are posibilitatea să refacă un astfel de traseu. Aşa cum arată proiectul de lege, în varianta în care el va rămâne aşa, orice nesincronizare, orice mică scăpare în datele pe care le avem va genera date false. Putem să avem camere în care a existat suprapopulare din punct de vedere al evidenţei, dar în realitate fenomenul să nu se fi petrecut. (...) Întreaga analiză trebuie făcută pe zile, pentru că aşa este scris în proiect. Propunerea noastră este ca, în varianta în care se va merge pe o astfel de măsură, să avem în vedere situaţia pentru viitor, pentru că în felul acesta putem să ne creăm acele evidenţe de care avem nevoie, astfel încât să fim cât se poate de precişi când vom acorda zilele câştig, acele zile beneficiu", a explicat acesta, conform Agerpres.

El a arătat că, din datele ANP, doar Penitenciarul Arad asigură suprafaţa minimă de 4 metri pătraţi, în timp ce toate celelalte "32 de unităţi penitenciare sunt supraaglomerate". Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Andreea Ciucă, a afirmat că proiectul de lege conţine şi anumite "greşeli grave" astfel că "în modalitatea în care este făcută acum legea nu îşi va atinge scopul". "Avem o foarte mare problemă, o ne-realitate a modului în care legea este concepută din cauza lipsei de personal. Ajungem la instanţa de judecată. La art. VI din lege s-a prevăzut o situaţie oarecum de degrevare a judecătorilor de la judecătorii, dar numai în privinţa cererilor de eliberare condiţionată, (...) dar ce facem cu cererile care ajung pe masa judecătorilor de supraveghere? Ei vor fi supraaglomeraţi, încărcaţi, înfundaţi în mormane de hârtii cărora nu le vor putea face faţă, pentru că ei sunt foarte puţini, iar cererile vor fi pentru nouă zecimi dintre deţinuţi. Pe de altă parte, după ce depăşim toate aceste situaţii care sunt obiective şi fără îndreptarea cărora legea nu va avea succes, trebuie să avem în vedere că ea conţine şi dispoziţii de netrecut, care încalcă Codul penal, autoritatea de lucru, judecata unor hotărâri judecătoreşti, realitatea din instanţe, (...) deci sunt o serie de greşeli grave, care nu pot fi trecute cu vederea. (...) În modalitatea în care este acum făcută legea, nu îşi va atinge scopul", a precizat Andreea Ciucă.

Fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc a recomandat ca ANP şi Direcţia juridică a MJ să se pună de acord asupra textului acestui proiect legislativ, existând riscul ca în caz contrar să se creeze "mai multe nemulţumiri într-un sistem şi aşa în fierbere". "Cred că e puţin ciudat să discutăm de diferenţe de opinie în cadrul MJ pe un mecanism foarte concret. Trebuie armonizate în cadrul ministerului eventualele diferenţe de opinie pe mecanismul concret pentru că, până la urmă, interesul nostru este nu de a vedea cine are sau nu dreptate, ci de a avea efectiv un mecanism de compensare care poate fi pus în practică şi care să nu trezească în viaţa reală mai multe probleme decât e cazul. Dacă avem un text în vigoare şi el poate fi pus în aplicare după 6 luni de zile, s-ar putea să creăm mai multe nemulţumiri într-un sistem şi aşa în fierbere din motive lesne de înţeles. Cred că e nevoie de o clarificare la nivelul ministerului pe textul de lege şi, după ce se armonizează Direcţia de legislaţie împreună cu ANP-ul, putem să avem o dezbatere pe fiecare articol în parte", a susţinut Cazanciuc.