Premium
Ce a fost mai întâi, oaia sau scutul antirachetă? Ridicată în slăvi de ministrul Agriculturii, Petre Daea, și dovedită chiar "armă" eficientă, dacă ne gândim la episodul din primăvară, când un vas românesc care transporta oi s-a ciocnit de o navă-spion rusească, iată că acum oaia e în centrul unui mare scandal de securitate.
De peste 3 ani însă, instituțiile statului român se străduiesc, deocamdată fără succes, să demoleze un saivan de oi construit la doar câțiva metri de gardul unității militare (UM) 01871 Deveselu, care găzduiește în prezent sistemul american antirachetă Aegis Ashore.
Saivan despre a cărui existență armata SUA susține că "subminează cerințele de securitate fizică minime" ale facilității militare, este incompatibilă cu operarea scutului antirachetă și pune România în postura de a încălca un angajament asumat printr-un acord internațional, arată Profit.ro, care citează un răspuns al Departamentului pentru Apărare al SUA.
Dar cum a ajuns adăpostul pentru oi chiar lângă scutul de la Deveselu? Simplu: în 2007, un anume Dumitru Bleja din Caracal a cumpărat mai puțin de un hectar de teren în extravilanul comunei Stoenești, Olt, de la o persoană căreia îi fusese retrocedat pământul de către stat. Un an mai târziu, deja construise aici un grajd de animale, fără autorizație de construcție. În plus, acesta nu a fost înregistrat în evidențele fiscale.
Mediul de afaceri își strigă nemulțumirea, după revoluția fiscală a Guvernului: 'Este mult mai grav'
În acel moment, conform sursei citate, unitatea de la Deveselu era dezafectată.
De atunci a început o lungă serie de procese, care continuă și în prezent, statul român încercând să demoleze construcția aflată la aproximativ 25 de metri de gardul unității militare. Această a devenit brusc extrem de importantă, în condițiile în care, în 2010, România și SUA au început negocieri oficiale privind amplasarea scutului antirachetă la Deveselu, iar un an mai târziu Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat oficial amplasarea scutului antirachetă american din România la fostă bază aeriană.
Proprietarului i s-a pus în vedere că avea nevoie de un aviz de la Statul Major al Armatei, însă el reclamă faptul că nu avea nevoie de act, din moment ce nu este persoană juridică. Mai mult, susține că nu a fost notificat legat de o eventuală interdicție de construcție pe terenul respectiv.
Deși s-a dispus demolarea saivanului și amendarea proprietarului cu 3.000 de lei pentru construire ilegala, Dumitru Beja a cerut și a obținut, luna trecută, revizuirea acestui proces. În plus, se așteaptă și soluționarea unui proces de la ÎCCJ privind avizul MApN pentru construirea saivanului. Ceea ce înseamnă că povestea e departe de a se termina.
