Premium
Delegaţi ai aproape 200 de ţări au încheiat vineri, la Bonn, a 23-a Conferinţă ONU privind modificările climatice, marcată de ”dezertarea” Statelor Unite, aflate pe picior de plecare dar prezente la eveniment, scrie AFP. Vineri seara, negociatorii - inclusiv delegaţia americană - au pus pe masă propuneri în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris împotriva încăzirii globale - care urmează să intre în vigoare începând din 2020 - şi anume, între altele, cu privire la modul în care să dea socoteală ţările de acţiunile lor şi ce să se facă cu ajutoarele financiare promise de ţările bogate
Însă nimic nu s-a tranşat pe fond. Acesta va fi rolul COP24 - prevăzută în decembrie 2018 la Katowice, în Polonia. 2018 va fi ”momentul adevărului”, a declarat ministrul francez însărcinat cu Tranziţia Ecologică Nicolas Hulot. Iar ”meritul COP23 este să pună (toată lumea) în mers”. Ţările urmau, de asemnea, să se pună de acord, la Bonn, asupra lansării unui ”dialog” pe o perioadă de un an, constând în multiple întâlniri, cu scopul de a ajunge la revizuirea în creştere, în 2020, a promisiunilor naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
COP a fost marcată de veşti proaste.
Potrivit ONU, angajamentele actuale ale statelor abia acoperă o treime din reducerile de GES necesare.
În 2017, emisiile de CO2 legate de energia fosilă - gaze naturale, petrol, cărbune -, responsabile de esenţialul încălzirii globale, au reînceput să crească, după trei ani de relativă stabilitate, au alertat oamenii de ştiinţă.
La tribună, reprezentanţii guvernamentali au amintit angajamentele climatice asumate.
EXPECTATIVĂ
Însă, în rândul delegaţiilor, ”este ca şi cum inima nu ar fi aici”, a subliniat Seyni Nafo din Mali, şeful grupului ţărilor africane. ”Odată cu ieşirea lui Trump, stelele nu sunt prea aliniate”, apreciază el. ”Poziţia Statelor Unite are o influenţă asupra ţărilor dezvoltate, iar asta are consecinţe asupra poziţionării ţărilor mari în curs de dezvoltare. Parcă e o expectativă, fiecare observă. Când un actor nu-şi joacă rolul, nu mai există emulaţie”.
De ce să se aştepte lansarea faimosului ”dialog” ca să revină ambiţiile? întreabă el. ”Unde sunt adevăraţii campioni? Negociatorii îşi fac treaba, dat politicienii?” . ”N-am văzut niciodată o COP cu un nivel de adrenalină atât de coborât”, subliniază un diplomat european. Vineri, grupul micilor insule a publicat o declaraţie în care-şi exprimă ”profunda îngrijorare faţă de ritmul eforturilor internaţionale”. ”Acordul de la Paris este un succes diplomatic istoric, dar va rămâne nişte simple cuvinte pe hârtie dacă lumea eşuază să acţioneze suficient pentru a salva insule întregi”, a declarat Thoriq Ibrahim din Madive.
În cursul acestor două săptămâni de conferinţă au reapărut disensiuni între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare, mai ales pe tema angajamentelor financiare ale primelor. Administraţia Trump, care a confirmat la Bonn că va părăsi acordul, a anunţat deja că nu va mai plăti fondurile promise de Barack Obama, şi anume două miliarde de dolari destinaţi Fondului Verde al ONU. La Bonn, Washingtonul a organizat inclusiv o reuniune, în marja negocierilor, în care a subliniat rolul energiilor fosile.
Mohamed Adow de la ONG-ul Christian Aid a salutat faptul că participanţii la COP au reacţionat prin lansarea unei ”alianţe pentru renunţarea la cărbune”, iniţiată de Canada şi Regatul Unit. ”Însă am pierdut leadershipul diplomatic al Statelor Unite, care putea să contribuie la avansarea procesului”, a spus el, îndemnând Canada, Marea Britanie, Franţa, Japonia şi Noua Zeelandă să preia şatafeta. Cu toate acestea, Laurence Tubiana, un adevărat pivot al Acordului de la Paris, remarcă progrese în aceste două săptămâni.
”Această COP a fost un moment de melanj complet între Guverne, autorităţi locale, întreprinderi, toţi actorii”, reuniţi nu departe de sălile negocierilor. Oraşe şi state americane mai ales s-au afirmat în forţă. ”COP nu este o adunare de idealişti cu capul în nori”, spune Nick Mabey de la think tank-ul E3G. ”Este o întrunire de indivizi pragmatici şi hotărâţi să acţioneze”. Următoarea etapă - un summit pe 12 decembrie la Paris - vizează progrese în spinoasa problemă a finanţărilor, conform news.ro.
