Premium
Președintele Klaus Iohannis a trăit un moment foarte ciudat în timpul unei dezbateri la Miercurea Ciuc. Iohannis participă la dezbaterea „Coerență și transparență - exemple de bune practici la nivelul județelor Harghita și Covasna”.
”Bună ziua! Jó napot kívánok!
Vă mulțumesc că mi-ați cântat, când am intrat, aveți voci bune și puternice.
Din câte știu eu, au trecut mulți ani de când un Președinte a pășit aici într-o vizită oficială. Așadar, am ținut în mod special să vin în această zonă minunată, cu oameni puși pe treabă, pentru a vă cunoaște.
După cum probabil ați aflat deja, agenda mea de astăzi cuprinde mai multe acțiuni – și în județul Harghita, și în Covasna – și sunt sigur că aerul de aici și decorul natural deosebit, dar mai ales oamenii, mă vor face nu numai să îmi amintesc cu plăcere de întâlnirea noastră de astăzi, pentru care vă mulțumesc, dar și să mă reîntorc aici cât de curând.
Am venit să vă ascult cu foarte mare atenție. Sunt sigur că doar prin dialog și printr-un parteneriat autentic – nu unul mimat – între reprezentanții de la centru și cei locali, pot fi găsite cele mai bune soluții la dificultățile pe care le întâmpinați.
Vreau să vă spun de la început că apreciez foarte mult echilibrul de care dă dovadă marea majoritate a aleșilor locali din județele Harghita şi Covasna. Adesea, v-aţi constituit într-un liant între minoritate şi majoritate și aţi reuşit, astfel, să creaţi o punte între actul decizional local şi cel central.
Din păcate însă, de prea multe ori, realitățile din județele dumneavoastră, locuite în majoritate de maghiari, sunt interpretate, de o parte sau de alta, într-o manieră care dezbină, care nu face decât să accentueze diferențele și să promoveze ostilitatea.
Intoleranța, respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanți ai minorităților sau ai majorității, sunt căi sigure pentru blocarea evoluției atât a comunităților, cât și a țării în ansamblu.
La fel cum izolarea acestor comunități nu este de natură să favorizeze progresul. Dimpotrivă, tocmai participarea la viața publică a întregii societăți este cea care conduce la o mai bună apărare a intereselor legitime ale acestor comunități.
În istoria post-decembristă avem suficiente momente în care dezvoltarea statului s-a bazat și pe susținerea primită din partea reprezentanților comunității maghiare, al căror sprijin pentru parcursul european și nord-atlantic al României, spre exemplu, este de necontestat.
Contăm, în continuare, pe o contribuție la fel de semnificativă și la actualul efort de reconsolidare a proiectului european. Reușita acestui demers depinde în mare măsură de capacitatea statelor membre, inclusiv a țării noastre, de a reconfirma adeziunea la principiile statului de drept și la valorile profund democratice potrivit cărora o majoritate politică își folosește puterea nu pentru a dicta, ci pentru a căuta armonizarea deciziilor, în beneficiul tuturor.
Judeţele Harghita şi Covasna au un potenţial de dezvoltare deosebit. Sunt foarte multe sectoare şi domenii de activitate în care merită investit.
Sunt monumente istorice care oferă o coloratură aparte regiunii, sunt staţiuni balneoclimaterice de importanţă naţională, sunt rezerve de ape minerale care merită exploatate.
Totodată, sunt multe zone folclorice şi etnografice care trebuie conservate, întrucât au o capacitate formidabilă de a atrage turişti români şi străini. Este un semn bun faptul că, în 2016, numărul de sosiri turistice a fost aproape dublu față de anul 2015, însă ponderea turiștilor străini este încă mult sub media națională.
Este evident că turismul are un potențial deosebit în această regiune, și tocmai de aceea reprezentanţii autorităţilor publice locale trebuie să se implice și mai mult în valorificarea acestui sector.
Există, ca peste tot în țară, și restanțe. Infrastructura este una dintre ele.
Modernizarea infrastructurii rutiere, bunăoară, este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea zonelor urbane şi rurale, dar şi pentru creșterea atractivității turistice și, la modul general, economice a regiunii. Ar fi mare păcat ca o zonă cu un potenţial turistic atât de mare să rămână neconectată la restul ţării.
Sunt la curent cu realitățile economice și demografice ale zonei, precum și cu dinamica resurselor de muncă.
În plan economic, de exemplu, Harghita și Covasna au decalaje semnificative în atragerea investițiilor. Sunt convins că există exemple de bună-practică și soluții economice locale. Trebuie să promovăm o cât mai mare deschidere către utilizarea fondurilor europene și atragerea de investiții străine, care să dinamizeze dezvoltarea principalelor sectoare economice.
Un aspect pozitiv care mi-a captat atenţia este capacitatea de clusterizare a judeţelor Harghita şi Covasna.
Salut inițiativele locale în acest sens şi mă bucur că s-a înţeles faptul că instrumentul strategic în procesul inovării şi al obţinerii de performanţă economică este capacitatea de colaborare în domenii cheie.
Este esențial să susținem rolul întreprinderilor mici și mijlocii în economia locală, iar prin proiectele clusterelor să putem atenua decalajele care există atât la nivel regional, cât și la nivel național.
De asemenea, vreau să salut aici și colaborarea intercomunitară pe care o încurajați și o susțineți. Proiectele comunitare reușite la nivelul Harghitei şi Covasnei confirmă importanța esențială a soluțiilor locale, de care depinde, finalmente, binele întregii ţări, pentru că doar împreună putem să construim o Românie prosperă.
Există trei teme politice la care cred că vă așteptați să mă refer: descentralizarea, regionalizarea și autonomia.
România are mare nevoie de creștere economică și de modernizarea administrației.
În lumina acestor obiective, cred că descentralizarea este obligatorie, fiindcă aleșii locali știu cel mai bine de ce are nevoie comunitatea și trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a acționa în interes local.
Regionalizarea este de dorit, dar numai dacă se face în așa fel încât să ducă la modernizarea administrației, pentru a fi mai eficientă în interesul cetățeanului, și dacă duce la crearea de noi locuri de muncă prin creștere economică.
Autonomia locală și regională, așa cum tocmai le-am descris, ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, fiindcă ar inhiba dezvoltarea.
La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca, în cazul unei regionalizări, să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică.
În final, aș vrea să spun că mă îngrijorează soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română. Este o problemă care trebuie depășită, pentru că doar astfel putem conviețui în armonie, dar și pentru că doar așa le putem asigura acestor tineri un viitor.
Maghiarii bine educați au dreptul la șansa de a-și construi o carieră, fiind capabili să lucreze și aici, dar și la București sau în orice altă parte a țării.
De aceea, reprezentanții comunității maghiare și ai Ministerului Educației trebuie să se așeze la masa dialogului și să găsească urgent soluțiile cele mai bune.
Să nu îi privăm pe copiii și pe tinerii maghiari de aceste oportunități, să nu le limităm viitorul din cauza unor concepții care țin uneori prea mult de politicianism și prea puțin de oameni.
În încheiere, vă spun că am foarte mare încredere în dumneavoastră, în capacitatea dumneavoastră de a face în continuare din această relație dintre minoritate și majoritate una de succes.
Doamnelor și domnilor reprezentanți locali, responsabilitatea dumneavoastră este extrem de mare!
Dincolo de misiunea de a gestiona treburile administrative, vă revine și sarcina de a încuraja un climat de bună înțelegere și respect în cadrul comunităților pe care le reprezentanți.
La rândul lor, reprezentanții politici, fie ei ai minorităților naționale sau ai majorității, au datoria să nu uite că unele teme și abordări ating sensibilități istorice pe care nu le vom depăși niciodată dacă le tratăm cu intoleranță și ostilitate.
Dincolo de disputele și câștigurile politice, principala responsabilitate rămâne față de oameni.
Vom putea să trăim cu toții în acea Românie în care să ne simțim împliniți doar când țara noastră își va atinge potențialul, adică atunci când cetățenii săi, indiferent de etnie, se vor simți încurajați să își canalizeze energiile spre ceea ce îi unește, nu spre ceea ce îi dezbină.
Faptul că ne-am întâlnit astăzi, în acest cadru, nu poate decât să întărească convingerea că românii și maghiarii au de împărtășit și altora experiența de a trăi în armonie într-o Europă a valorilor”, a declarat Klaus Iohannis.
