Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

După Brexit, Nexit. Ruperea Olandei de blocul comunitar ar afecta grav economia

Speculaţiile cu privire la un posibil 'divorţ' între Olanda şi Uniunea Europeană şi-au făcut loc în campania electorală olandeză, în pofida faptului că politicieni şi experţi avertizează că ţara nu ar putea supravieţui din punct de vedere economic fără legislaţia şi facilităţile pe care le oferă sistemul european.

Majoritatea liderilor politici s-au arătat oarecum critici la adresa Uniunii Europene pe durata campaniei electorale, dar nu chiar până la a sprijini un 'Nexit'', formula sub care este cunoscută posibilitatea unei ieşiri a Olandei din UE, relatează agerpres.

Alegerile legislative din Regatul Ţărilor de Jos, prima SFIDARE la adresa Uniunii Europene

Nexitul 'nu este viabil. Economia olandeză se bazează pe afaceri. Avem nevoie de sistemul Schengen pentru a circula cu uşurinţă, de legislaţia în materie de impozite pentru a economisi în sfera birocratică şi de un spaţiu economic şi o monedă comună', a explicat pentru EFE analistul de politică internaţională Diederik Brink.

Guvernul actual, format dintr-o coaliţie între liberali (VVD) şi laburişti (PvdA), a trebuit să facă faţă crizei economice şi să impună reduceri de cheltuieli în ultimii patru ani, despre care a spus întotdeauna că sunt 'solicitări' de austeritate venite de la Bruxelles. Aceste măsuri 'dure' au afectat încrederea populaţiei în UE, deşi Olanda a fost 'leagănul' tratatului de la Maastricht - care a pus bazele funcţionării UE şi a procesului de integrare europeană - şi blocul comunitar este văzut acum ca un 'duşman' care 'face cadou' impozitele plătite de olandezi 'unor ţări precum Grecia', mai explică Brink.

Portavocea 'Nexitului' a fost şi continuă să fie politicianul de extremă dreapta Geert Wilders, al cărui program electoral are în centru 'dezislamizarea' ţării, închiderea frontierelor şi 'redarea Olandei olandezilor'. Wilders, care acuză Uniunea Europeană de amestec în afacerile interne ale Olandei, ar dori să convoace un referendum pentru părăsirea UE. Totuşi, posibilităţile ca o astfel de idee să se materializeze sunt reduse, deoarece în pofida faptului că Partidul Libertăţii (PVV) al lui Wilders conduce în sondaje, liderului de extremă dreaptă îi va fi dificil să formeze o coaliţie guvernamentală suficient de solidă pentru a putea guverna şi pentru ca el să devină prim-ministru.

Incident DRAMATIC în Cappadocia. 49 de răniţi după aterizarea FORŢATĂ a trei baloane - FOTO

În plus, într-un sondaj publicat după Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE - n.r.), 56% dintre olandezi s-au pronunţat împotriva organizării unui referendum privind apartenenţa ţării la blocul comunitar, în comparaţie cu 50% care se declaraseră în favoarea unui astfel de demers cu o lună înaintea referendumului din Marea Britanie din 23 iunie 2016.

Totodată, un raport al băncii olandeze Rabobank a alertat cu privire la 'gravele consecinţe' ale unui Nexit şi a menţionat că economia olandeză îşi va reduce creşterea cu 15%, rata şomajului se va dubla şi se va contura scenariul dezintegrării zonei euro şi a UE. Olanda este o ţară orientată către afaceri, pe teritoriul regatului stabilindu-se zeci de multinaţionale care angajează profesionişti din întreaga lume, îndeosebi europeni, datorită facilităţilor privind locurile de muncă şi locuinţele.

Wilders nu crede în posibilele efecte negative ale unui Nexit. Dimpotrivă, potrivit unui raport al PVV, economia olandeză ar avea numai de câştigat de pe urma unei ieşiri din UE şi ţara, cu o populaţie de 17 milioane de locuitori, îşi va menţine o puternică poziţie comercială.

CONTRE virulente între principalii rivali politici olandezi

Potrivit majorităţii partidelor olandeze, Europa are nevoie de reforme 'urgente' şi de reducerea cheltuielilor nenecesare, precum şi de o mai mică influenţă a UE în chestiunile interne ale ţărilor membre şi o mai bună comunicare cu privire la deciziile care se adoptă la Bruxelles.

'Nu vrem nici mai multă, nici mai puţină Europă. Avem nevoie de o Europă diferită care să nu funcţioneze ca o maşinărie legislativă, ci să aibă influenţă în negocierile importante', a rezumat ministrul de externe olandez, Bert Koenders.

Din acest motiv, analistul Brink este de părere că în urma alegerilor din 15 martie va rezulta 'un guvern care să ceară atât de solicitatele reforme urgente, dar nu o ieşire' a Olandei din UE.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.