Premium
Ce trebuie să facă statul român până în 2021 pentru a reduce discriminarea femeilor? De la servicii pentru femeile victime ale violenței, până la asigurarea accesului la educație sexuală în școli, cote de gen pentru candidații politici, cote de gen pentru companiile listate la Bursă, interzicerea invocării clauzei de conștiință de către spitale în cazul avorturilor la cerere, simplificarea depunerii plângerilor de hărțuire sexuală. Toate acestea se numără printre recomandările cuprinse în Raportul asupra României emis de Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării femeilor (CEDAW) .
În luna iulie 2017, O.N.U a realizat evaluarea periodică a României în contextul celei de-a 67-a sesiuni CEDAW, privind implementarea Convenției ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare asupra femeilor.
Unul din punctele remarcate de O.N.U este că angajații statului român nu sunt pregătiți să adreseze specificitatea problemelor cu care se confruntă femeile și este recomandată organizarea unor sesiuni de formare pentru personalul din justiție, poliție, servicii sociale, autorități locale, cadre didactice, etc. astfel încât aceștia să fie corect informați asupra drepturilor femeilor și legislației din domeniu, să aibă protocoale de intervenție sensibile la gen, să existe colaborare inter-instituțională și o abordare generală de prevenire a situațiilor de discriminare, violență sau abuz asupra femeilor și fetelor.
Conform raportului, România trebuie să asigure protecție pentru toate formele de violență asupra femeilor, atât din cadrul căsătoriei cât și în cazul cuplurilor necăsătorite. Comitetul O.N.U a ținut să sublinieze că femeile din România victime ale violenței nu au acces total și gratuit la servicii medicale și consiliere psihologică, iar adăposturile nu sunt disponibile în întreaga țară.
Citeşte şi: Procurorii, MĂSURI în dosarul diplomelor de licenţă. Unii profesori REŢINUŢI, alţii, sub CONTROL judiciar
Este urgentă revizuirea manualelor școlare pentru a cuprinde referințe la rolul istoric al femeilor și contribuțiile lor culturale și științifice, incluzând femeile rome. În prezent, atât manualele școlare cât și profesorii perpetuează stereotipurile de gen.
De asemenea, Statul trebuie să introducă în programa școlară predarea obligatorie a noțiunilor despre educație sexuală și drepturi reproductive, incluzând educație despre contracepție, infecții cu transmitere sexuală, violență sexuală și violență domestică.
O altă recomandare este legată de eforturile pentru a asigura accesul femeilor din mediul rural la apă potabilă, canalizare, servicii de transport, sănătate, educație, locuri de muncă precum și îmbunătățirea infrastructurii școlare în mediul rural, incluzând zonele cu populație majoritar romă și zonele unde trăiesc comunități care se confruntă cu sărăcia, pentru a reduce diferențele sociale în accesarea educației obligatorii, inclusiv prin eliminarea segregării la clasă.
Comitetul constată cu îngrijorare că femeile rome, femeile migrante, femeile din mediul rural, femeile cu dizabilități, femeile care trăiesc cu virusul HIV/SIDA sunt afectate în mod disproporționat de sărăcie și au acces redus la sănătate, educație și piața muncii. Discriminarea multiplă nu este recunoscută ca atare de legislația națională.
Citeşte şi: Copii SALVAŢI din gherele unor proxeneţi. Descinderi de AMPLOARE ale mascaţilor
Comitetul își exprimă îngrijorarea că nerecunoașterea de către stat a parteneriatului civil are consecințe negative asupra respectării drepturilor femeilor.
Comitetul este îngrijorată de numărul semnificativ de mare de femei din România care sunt traficate în afara țării. Este privită cu îngrijorare lipsa investigării angajaților statului care sunt suspectați de implicare în cazuri de trafic de femei.
Comitetul mai subliniază importanța accesului neîngrădit la avort în condiții de siguranță și își exprimă îngrijorarea privind clauza de conștiință ridicată de unii medici și unele spitale. Legislația trebuie să interzică instituțiilor medicale să se folosească de clauza de conștiință.
Statul român trebuie să se asigure că este respectată plata egală la muncă de valoare egală. Există legislație în domeniu, dar încă persistă diferența de remunerare între femei și bărbați.
Pentru creșterea participării femeilor în consiliile de administrație ale marilor companii private, este recomandată introducerea unor cote de gen în cazul companiilor listate la Bursa de Valori București. În plus, statul român trebuie să dezvolte un sistem sigur și confidențial pentru depunerea plângerilor referitoare la hărțuirea sexuală și discriminarea de gen la locul de muncă.
“Prin această evaluare, O.N.U confirmă ceea ce organizațiile neguvernamentale repetă de ani de zile: România mai are mulți pași de făcut până la eliminarea discriminării femeilor și asigurarea respectării drepturilor lor fundamentale, mai ales pentru categoriile de femei cele mai vulnerabile, care rămân invizibile în societatea românească: femeile rome, femeile cu dizabilități, femeile fără adăpost, fetele instituționalizate, femeile din mediul rural, femeile sărace, femeile migrante și refugiate”, a declarat Carmen Gheorghe, Președinta Asociației E-Romnja, participantă la sesiunea de la Geneva.
La sesiunea ONU de la Geneva a fost prezentat și raportul alternativ realizat de organizații neguvernamentale pentru drepturile femeilor din România: E-Romnja - Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, Coaliția pentru Egalitate de Gen, Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor.
Citeşte şi: O universitate din România, noul COMPETITOR de pe piaţa BĂUTURILOR ALCOOLICE. Ce produse vor vinde .
