Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Opinie: Care este adevărul despre cel mai mare proiect de infrastructură al României ?!

romania-dreamstime.com

Ziarul Financiar:

Iar peste 10-15 ani, când România va epuiza resursele terestre de gaz, noi vom ajunge să importăm gaz din Rusia pentru că nu ne vom putea atinge de gazul extras din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, care va merge direct în Occident.
Această conductă este BRUA, despre care se spune că va conecta Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Însă conducta vine în România cu o capacitate de 1,5 mld. mc anual şi pleacă spre Ungaria cu o capacitate de 4,4 mld. mc annual. Iar din Bulgaria de fapt nu va veni niciun pic de gaz, pentru că pur şi simplu Bulgaria nu are gaz şi nici nu este conectată la vreo magistrală din Turcia prin care este adus gaz din Orient spre Occident.
Românii pot fi sau nu de acord cu acest aranjament. Unii vor spune că e bine, că vor fi plătite redevenţe şi că oricum noi nu aveam bani să exploatăm gazele din Marea Neagră şi a fost necesar să le concesionăm.
Alţii poate că nu vor fi de acord. Vor spune că este un nonsens să ajungi să fii şi exportator, şi importator şi să nu satisfaci întâi cererea geografic cea mai apropiată. Ce lipseşte este dezbaterea. Astăzi nu avem o dezbatere privind această opţiune - dacă mai e posibil să optăm într-un mod diferit. Avem doar un lung şir de întâlniri al căror conţinut este secret între cei care se perindă în administraţia ţării şi directorii OMV Petrom - Exxon, cum a fost şi cea din această săptămână.
De asemenea, avem tot felul de mesaje de la diverse companii de lobby şi de consultanţă care ne spun că deja în România sunt cele mai multe redevenţe şi nu cumva să se gândească cineva să le mărească. Totul este posibil.
Dar este nevoie de o dezbatere. Rezervele de gaz în Marea Neagră sunt estimate la 80-120 miliarde de metri cubi. România consumă astăzi pe an 12 miliarde de metri cubi, din care 10 miliarde producţia Romgaz şi a Petrom. 100 miliarde de metri cubi de gaz înseamnă la 400 de euro/1.000 mc circa 40 mld. euro, în funcţie de preţul gazului care va fi practicat la momentul exploatării, adică două treimi din datoria publică a statului român de 64 mld. euro. Ar trebui totuşi puse pe masă întrebările despre cum şi unde va merge acest gaz.
Pentru orice ţară din lume, resursele naturale sunt o binecuvântare dacă cei care conduc acea ţară nu o trădează sau nu sunt corupţi, dacă ştiu să le folosească pentru concetăţenii lor. Altfel, este Africa. Există oameni care afirmă că acesta este scenariul pentru România pentru următoarele decenii. Să fim doar un teritoriu de exploatare a resurselor naturale, care urmează să fie procesate în vest. Este cineva care să-i contrazică?
Dacă cineva spune că există vreo soluţie de dezvoltare a unei economii prin exportul de resurse naturale şi importul de produse industriale, aşa cum face astăzi România în multe sectoare, atunci minte.
E un eşec pentru orice ţară să exporte gaz şi să importe medicamente. Toţi cei dependenţi de materie primă şi resurse naturale neprelucrate şi care nu se preocupă să îşi dezvolte propriile industrii prelucrătoare, mai devreme sau mai târziu vor fi măturaţi.
România este pe locul 5 în Europa la producţia de gaze şi de petrol. La criza din 2009, când Rusia a închis robinetul din cauza neînţelegerilor cu Ucraina, doar România a putut face faţă situaţiei dintre ţările din est.
Bulgaria, Ungaria, Serbia importă 90% din necesar. Vrem să ajungem ca Bulgaria peste 20-30 de ani, când rezervele terestre actuale se vor termina, aşa cum se preconizează?
Este interesant însă cum se întind mesajele care acoperă toată această afacere. Din comunicatele Ministerului Energiei se vorbeşte despre „diversificarea surselor de aprovizionare“. Diversificarea surselor de aprovizionare din… Bulgaria, care importă 99% din consum?
Gazoductul BRUA va fi terminat în 2019. Este cel mai mare proiect de infrastructură care se face astăzi în România şi Comisia Europeană a alocat bani speciali în acest scop. Şi vine şi presează pentru construcţia acestuia cum nu vine pentru nici un alt proiect de infrastructură. Măcar dacă am cere o autostradă în schimbul gazului. Nu are ce face România cu gaz? Nu poate face combinate petrochimice? De ce nu vin investitorii din Germania sau Austria să prelucreze aici resursele naturale?

Digi24:

Întâlnirile la nivel înalt dintre reprezentanţii României şi cei ai Statelor Unite rămân, deocamdată, la stadiul de proiect. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a explicat care este situaţia relaţiilor dintre Bucureşti şi Washington.
„Noii noştri prieteni apropiaţi deocamdată sunt în curs de formare, pentru că la ora actuală Administraţia americană este încă confruntată cu umplerea posturilor din nivelul de conducere al principalelor ministere. Parteneriatul strategic cu SUA, care indiferent de schimbarea administraţiei rămâne un document fundamental care guvernează relaţiile între SUA şi România şi lucrăm foarte mult la un parteneriat aprofundat în sistemul economic. Deci acesta este prietenul nostru cel mai important şi cel mai solid. Şi al doilea pilon pe care îl avem este mai degrabă în rândul legislativului din SUA, congresmani şi senatori care din diverse motive, că e vorba de interes personal, de afinitate religioasă, că e vorba de alte lucruri care s-au întâmplat în istoria noastră mai recentă sunt sprijinitori ai cauzei României. Am discutat şi despre necesitatea organizării unor contacte la nivel cât mai înalt şi dl. Tillerson (Rex Tillerson, secretarul de Stat, n.r.) mi-a spus că există toată disponibilitatea şi, în funcţie de programul, preşedinţilor se va putea ajunge şi la o asemenea întâlnire”, a declarat Melescanu.

RFI:

Unul dintre principiile-cheie este acela de a garanta interesele cetățenilor. Rezoluția cere un tratament corect și afirmă că interesele oamenilor ar trebui să fie prioritare în cadrul negocierilor. Statutul și drepturile acestora trebuie să se supună principiilor reciprocității, echității și nediscriminării, menționează textul.
Printre celelalte priorități se află desfășurarea negocierilor cu bună credință și transparență deplină și imposibilitatea de a exista un compromis între securitate și viitoarea relație economică. De asemenea, eurodeputații cer continuarea procesului de pace din Irlanda de Nord, evitarea unei granițe ”rigide” cu Republica Irlanda și onorarea de către Regatul Unit a tuturor obligațiilor la care s-a angajat, inclusiv cele bugetare.
În plus, rezoluția Parlamentului European prevede că orientările relațiilor viitoare dintre Uniune și Regatul Unit pot fi discutate doar după ce s-a făcut un progres substanțial în negocierile privind retragerea Marii Britanii, că statutul de membru al pieței unice este posibil doar cu libera circulație a bunurilor, capitalului, serviciilor și persoanelor și că nu pot exista negocieri separate cu state individuale.
Parlamentarii europeni au respins încercări ale unor parlamentari britanici de a recunoaşte poziţia pro-UE a Gribraltarului în referendumul din Marea Britanie.
Prioritățile incluse în rezoluție sunt vitale, deoarece îi vor ajuta pe deputații europeni să decidă dacă vor aproba sau nu un eventual acord. Fără aprobarea Parlamentului European, acordul nu va putea intra în vigoare.

contributors.ro:

Cum e corect: Cluj sau Cluj-Napoca? Gîndiţi-vă bine înainte de a răspunde. Dînd un răspuns nepotrivit, riscaţi să vi se pună la îndoială patriotismul sau să fiţi pur şi simplu taxat drept trădător de neam şi de ţară. E bine să ştiţi că oraşul a fost rebotezat în anii comunismului, devenind din Cluj, Cluj-Napoca, naş de botez fiindu-i nimeni altul decît Nicolae Ceauşescu, dacă aţi auzit de el. Puţin respect, aşadar!
De fapt, ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul“ românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár“. Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca.
Este firesc să ne întrebăm la ce serveşte adausul „Napoca“? Nu e greu de desluşit: serveşte la jalonarea unui parcurs istoric care depăşeşte cu mult secolele de dominaţie maghiară. Atunci cînd au năvălit ungurii, Clujul, mai precis Napoca, avea deja o istorie îndelungată. Fusese o aşezare dacică, apoi daco-romană, adică, în fond, românească, fiindcă dacii, cum bine se ştie, erau un fel de români. Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel. Nu m-ar mira ca unii dintre compatrioţii noştri să-şi închipuie că aşa s-a numit oraşul, fără întrerupere, din timpurile cele mai vechi, pînă astăzi: un bun argument al continuităţii daco-romane.
Cum Ceauşescu n-a dorit să lase impresia vreunei intenţii antimaghiare în această „completare“ de nume, a fost supus unei intervenţii similare şi alt oraş, cît se poate de românesc. Turnu-Severin a devenit, peste noapte, Drobeta-Turnu-Severin. Succesul operaţiei s-a dovedit chiar mai mare decît în cazul Clujului. Un nume de oraş alcătuit din trei cuvinte fiind puţin cam lung, şi Drobeta aflîndu-se în prima poziţie, sunt români care au renunţat să înşire atîtea nume (timpul e totuşi preţios, mai ai şi altele de făcut), şi se mulţumesc, simplu, cu Drobeta. Turnu-Severin revine astfel întru totul la numele său antic. „Mă duc la Drobeta“ pare o propoziţie mai acceptabilă decît „mă duc la Napoca“. Totul va fi perfect cînd şi locuitorii urbei îşi vor spune, cu mîndrie, „drobetani“.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.