Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă un editorial al jurnalistului Cristian Hostiuc referitor la percepția pe care o avem față de evoluția României și de oportunitățile pe care aceasta ni le oferă, în contradicție cu părerea pe care și-au format-o străinii care lucrează în țara noastră.
Ziarul Financiar:
Cei care au câştigat mai puţin, cei care s-au adaptat mai greu vremurilor, cei pentru care capitalismul din România nu a fost aşa bun, nu sunt chiar aşa supăraţi, cel puţin din punctul de vedere al limbajului.
De asemenea, cei care au plecat din România având în spate studii superioare au o privire extrem de nemulţumită legată de evoluţia României, în ultimii 10-15 ani, faţă de cei care au plecat să fie căpşunari, cameriste, spălători de vase, ospătari, barmani, lucrători în construcţii cu mâna şi cârca.
Şi mă întreb: de ce? De ce aceia care au făcut, au câştigat mai mulţi bani în România sau au poziţii superioare în Occident, pe salarii mai mari sunt atât de critici faţă de România?
La polul opus, o bună parte din străinii care au avut şansa să vină în România, într-o mulţinaţională, sau să facă business, sau să găsească parteneri de business, fie au rămas aici, fie vorbesc extrem de bine de România.
România? O ţară extraordinară, oameni fabuloşi, numai cine nu a vrut nu a făcut bani aici! O ţară în care trăieşti mai bine decât în Franţa, Germania, Italia, America, spun expaţii.
O întreagă generaţie de expaţi şi-au găsit de lucru la companiile româneşti după ce li s-a terminat mandatul la multinaţionale. Pentru că nu au vrut să plece din România, pentru că au considerat că sunt mai relevanţi aici, că pot face mult mai multe lucruri aici, decât în ţara lor.
Ce spunem noi? ”O ţară de kkt!“ Iar asta o spun românii care au câştigat mai mult aici, decât media sau decât ar fi putut să câştige în afară, dacă ar fi mers să lucreze în altă ţară sau dacă ar fi făcut business acolo.
Dacă stai de vorbă cu ei, în cafenelele şi restaurantele din Bucureşti, care pot să rivalizeze cu cele de afară, aşteptându-i un BMW X5 sau un Q7 afară, toată lumea este nemulţumită pe România. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
PSD vorbește acum despre un așa-numit stat-paralel pentru că Liviu Dragnea are un nou dosar la DNA, a precizat Cozmin Gușă, la Realitatea TV, explicând că acest stat-paralel, însă, nu mai există, acum el fiind format din ”baroni PSD cu acțiuni la purtător”.
"Cred că suntem într-un film. Real, din păcate, care s-ar putea intitula ”PSD, de-a râsu'-plânsu'". Pe de o parte, îți vine să râzi că o structură care conduce România se dedă la asemenea scenete rupte de realitate, oameni care s-ar reclama ca fiind oameni serioși”, a declarat Cozmin Gușă.
Îți vine să râzi când vezi că PSD participă la asemenea simulacre, fiecare din ei știind că nimic din ce se discută acolo nu e conform realității, a precizat consultantul politic. Este și de plâns, a explicat acesta, întrucât ei coordonează majoritatea. Au acest rol de a conduce un stat complicat de condus, iar într-o ședință considerată a fi serioasă se iau asemenea decizii total rupte de realitate.
”Dragnea, oricum ar fi, dacă a acceptat demnitatea de lider PSD, avea datoria să se comporte responsabil. Un Liviu Dragea responsabil le-ar fi spus colegilor că au probleme. Ar fi recunoscut că lucrurile care se spun acolo sunt destul de grave. Ar fi spus 'O să lupt pentru nevinovăția mea, dar haideți să ne pregătim și de un scenariu negru'. Responsabilitatea lui de lider de partid ar fi trebuit să fie asupra menținerii guvernării", a arătat Cozmin Gușă.
În opinia sa, PSD a ajuns ca un partid cu acțiuni la purtător. ”Se iau niște decizii, nu se știe cine le instrumentează. Nu poți să fii un partid mare și să te comporți în felul în care te comporți”, a completat consultantul politic. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Partidul Social Democrat a intrat în zona conspiraţiilor, declară consultantul politic Radu Magdin. Reacţia sa vine după rezoluţia adoptată vineri de Comitetul Executiv al PSD, reunit la Băile Herculane, document ce arată că “statul paralel” încearcă “să decapiteze conducerea politică legitim aleasă”.
Rezoluţia PSD îl acuză pe preşedintele Klaus Iohannis de complicitate cu acest aşa-numit “stat paralel ilegitim”.
De asemenea, documentul adoptat de Comitetul Executiv al PSD lasă la latitudinea filialelor judeţene posibilitatea de a organiza mitinguri. Liderul partidului, Liviu Dragnea, nu exclude însă un protest de stradă în Bucureşti.
Consultantul politic Radu Magdin crede că PSD va miza în perioada următoare pe campanii negative: „PSD-ul începe să adopte o atitudine activ-defensivă, ca să formulăm în termeni cât se poate de diplomatici. O variantă nediplomată ar fi pasiv-agresivă. Problema este că în momentul de faţă, din păcate, având în vedere contextul prin care trece leadership-ul PSD-ului, asistăm la o trecere a PSD-ului în sfera conspiraţiei”.
„Faptul că se adoptă o asemenea rezoluţie şi se menţionează oficial ca o decizie ideea de stat paralel, faptul că se vorbeşte oficial de asemenea chestiuni şi de ideea de dreptate, de implicare a altor instituţii înseamnă că este o asumare oficială la nivel de partid”, declară analistul. (Mai multe detalii AICI)
contributors.ro:
Lovitura de stat militară de ieri din Zimbabwe, una în cadrul căreia participarea facţiunilor din partidul dominant al ţării este deja probată, închide, cel mai probabil, epoca domniei absolute a unui dintre cei mai longevivi autocraţi ai lumii noastre, Robert Mugabe. Prin eşecul tentativei de a asigura transmisia ereditară către soţia sa, (o echivalentă locală, prin voracitate şi apetit narcisist, a Imeldei Marcos), proiectul său politic este întrerupt. Puterea se află în mâinile celor care, parte din sistemul său fiind, au ca obiectiv tranziţia spre noua garnitură a gărzii sale pretoriene.
Puciul din fosta Rhodesie nu este decât un episod al luptelor interne ce macină partidul ce a luat în stăpânire ţara după independenţă. Tancurile de pe străzile din Harare participă la o luptă între grupări ale acelulaşi clan. Căderea lui Mugabe nu semnalează o primăvara africană, ci doar trecerea autorităţii spre fostul său adjunct. Un scenariu sordid, demn de un regim al cleptocraţiei planificate.
Timp de decenii, Robert Mugabe a fost celebrat de stânga progresistă ca un erou al luptei de eliberare. În el s-au întruchipat speranţele celor care au visat la un socialism african eliberator, astfel că fiecare pas spre tiranie a fost cauţionat prin rânduri entuziaste şi justificări dialectice. În cei patruzeci de ani de domnie,cel care a debutat prin a fi contemporanul şi aliatul unor Brejnev sau Ceauşescu a ilustrat impasul tragic provocat de politicile marxist- leniniste. Ruinarea patriei sale este opera premeditării ideologice. Colonialismul a fost invocat, obsesiv, spre a legitima edificarea unui regim de tiranie abjectă. Iar victimele acestei dictaturi progresiste în ambiţiile sale liberticide au fost proprii săi compatrioţi , deposedaţi de dreptul de a decide soarta lor, uniţi parcă pe vecie cu acest decrepit conducător.
Tragedia statului Zimbabwe este, istoric vorbind, provocată de întâlnirea, dramatică, dintre ideologie şi apetitul de extindere ilimitată al autorităţii unui preşedinte care nu acceptă decât moartea ca sfârşit al puterii sale. Robert Mugabe a fost revoluţionarul ce a cucerit, prin determinare amorală, un stat pe care l-a modelat după chipul său. (Mai multe detalii AICI)
