stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Opinie: 'Klaus, luat la țintă de Mossad'

iohannis ungureanu mru

National:

Cu „spontaneitatea” care il caracterizeaza, seful statului pierde teren pe toate fronturile, nu doar pe planul alambicatei politici interne. Pentru ca, din nou, Klaus Iohannis a fost prins pe picior gresit de catre „moristile” petrecute in ultima vreme la nivelul global al politicii internationale. Unde, dupa cum „National” dezvaluia in exclusivitate, noua Administratie Trump a pasat problema romaneasca Tel Aviv-ului, confirmand astfel atat iesirea de sub tutela Uniunii Europene, dar si tinerea departe a unei Rusii tot mai „hraparete” in aceasta parte a Europei.
Iar asa cum cutuma diplomatica o impune peste tot in lume, punerea etichetei de stat prieten al Israelului este statuata prin „delimitarea teritoriului” si infiintarea a diverse institutii care sa conclucreze la o cat mai buna colaborare intre autoritatile locale si cele israeliene. Astfel ca nu mai mira pe nimeni faptul ca insusi ambasadorul american Hans Klemm l-a condus prin Bucuresti pe influentul Radu Ioanid, directorul Departamentului de Arhiva al Muzeului Holocaustului din Washington, la intalnirile pe care acestea le-a avut pentru urgentarea demersurilor privind infiintarea unui astfel de muzeu si in capitala Romaniei. Insa, spre uluirea Palatului Cotroceni, zilele trecute discutiile cordiale au avut loc doar cu presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea si premierul Sorin Grindeanu, presedintele tarii fiind pur si simplu sarit din schema. Iar cum de a fost posibila o astfel de infrangere diplomatica personala pentru Iohannis, poate doar fostul sef al Serviciului de Informatii Externe sa stie cel mai bine!
Facut de MRU!
Klaus Iohannis este cam singurul politician care si-a permis sa fie mai arogant decat orgoliosul Mihai Razvan Ungureanu, fortandu-l pe acesta, sub amenintarea demiterii, sa plece de unul singur din fruntea Serviciului de Informatii Externe.
Iata insa ca MRU nici nu a uitat si nici nu l-a iertat pe Iohannis pentru afrontul personal si, atunci cand a putut, a facut tot ce este posibil ca sa isi plateasca politele. Iar momentul potrivit s-a ivit dupa ce consilierii pe strategie de securitate a noului presedinte american Donald Trump au pus la punct un plan comun cu omologii premierului israelian „Bibi” Netanyahu, prin care Romania va intra in zona de influenta a Tel Aviv-ului.
Numai ca, pe langa interesele economice si cele de securitate globala, noii nostri parteneri strategici sunt extrem de sensibili si la perceptia oficialitatilor noilor state prietene fata de problema evreiasca si mai ales de cea a Holocaustului. Iar dupa cum sustin sursele noastre, Mihai Razvan Ungureanu, care ca sef al SIE a avut relatii excelente cu Mossad-ul a prins astfel momentul potrivit pentru a-i da „perversa” dusmanului sau de moarte, Klaus Iohannis, informandu-i pe amicii evrei despre niscai controverse din trecutul acestuia. Iar recentele probleme „locative” din justitie ale sefului statului nu au facut decat sa-i dea si mai mult apa la moara atat  lui MRU, cat si altor politicieni ca Liviu Dragnea, Sorin Grindeanu sau Gabriela Firea, care nu aveau cum sa nu profite de aceasta neasteptata minge la fileu ridicata de catre fostul sef al SIE.
Dat de gol pe Wikipedia
Iar pentru a aprinde „focul” indoielii,  lui Mihai Razvan Ungureanu pare sa-i fost suficiente articolele de pe Wikipedia, unde se vorbeste despre organizatia nazista Grupul Etnic German si „mostenirea” imobiliara a acestuia de catre Forumul Democrat al Germanilro din Romania, formatiune condusa atata amar de vreme de catre chiar Klaus Iohannis.
Oricum, dupa ce le-a deschis astfel ochii noilor parteneri, „maurul” MRU si-a facut datoria si probabil si-a „bifat” succesul, chiar daca aceasta victorie personala nu i-a readus influenta de odinioara, necesara sa incerce sa mai obtina o numire la sefia SIE. Chiar si in conditiile in care iminenta nominalizare se va face tocmai cu „girarea” Tel Aviv-ului.

Adevarul:

În ultimii ani, în diferite regiuni ale lumii au fost deschise o mulţime de dosare penale pe acest caz, iar un şir de bănci europene implicate în schemă au fost lipsite de licenţă sau sancţionate.
Cu toate că cel mai prejudiciat stat a fost Rusia, aceasta este ţara în care investigaţia este tergiversată. Mai mult, recent, autorităţile de la Chişinău, prin intermediul unei note de protest transmise Ambasadorului Rusiei în Moldova, Farit Muhametşin, au învinuit serviciile speciale ruse că boicotează şi nu cooperează cu organele de drept moldoveneşti în desfăşurarea anchetei şi că ele ar încerca să intimideze persoanele implicate în investigaţie, prin a-i hărţui şi interoga neîntemeiat la frontiera rusă, chiar dacă aceştia se află în vizite oficiale la invitaţia părţii ruse.
Jurnaliştii de la Novaya Gazeta au obţinut date exclusive despre transferurile banilor în conturile companiilor implicate în spălarea celor 22 de miliarde de dolari. Banii scoşi din Federaţia Rusă au ajuns în 732 de bănci din 96 de ţări ale lumii, ei fiind recepţionaţi de 5.140 de companii din jurisdicţii diferite, începând cu SUA şi terminând cu Africa de Sud, China şi Australia.
Cum funcţiona „Laundromatul”
Operaţiunea standard de spălare de bani avea loc prin intermediul a două companii, înregistrate de regulă în Marea Britanie. Companiile respective intrau în firme offshore, formând un lanţ lung care excludea şansele de a fi identificat beneficiarul final. Cu toate acestea, procurorii au temei de a crede că în toate cazurile a fost vorba despre aceeaşi persoană fizică sau de acelaşi grup. Toate firmele offshore implicate în schemă erau înregistrate în Belize.
Companiile semnau un contract, conform căruia una dintre companii oferea alteia un credit. De obicei, sumele variau între 100 de milioane şi 800 de milioane de dolari. În realitate, transferurile de bani nu aveau loc. Contractul prevedea că garantul de rambursare a banilor vor fi anumite structuri comerciale din Rusia, conduse de un oarecare cetăţean al Republicii Moldova. Acest fapt permitea examinarea cazurilor de nerambursare a datoriilor în judecătoriile din Moldova.
Atunci când partea care lua „împrumutul” nu returna banii „creditorului”, obligaţiunile de rambursare a creditului treceau la persoana „garant”, în frunte cu managerul din Moldova. Creditorul se adresa în instanţa moldovenească şi în mod previzibil câştiga cazul. Garantul, fără a pune mare rezistenţă, recunoştea obligaţiile sale faţă de creditor, iar judecatătorii (doar în baza faptului că garantul recunoştea obligaţiunea) emitea o hotărâre prin care acesta trebuia să ramburseze suma împrumutată.
Compania rusă-garant transfera mjloace financiare de provenienţă neclară pe un cont special, deschis de compania creditor doar în Moldinconbank (Moldova), care se află în legături strânse cu Veaceslav Platon. Formal, banca trebuia să verifice provinienţa banilor, dar nu o făcea. De acolo, în mod absolut legal, banii se duceau spre UE, pe un alt cont al companiei creditoare care era deschis, de fiecare dată, în Letonia, la Trasta Komercbanka. Aceştia erau deja bani de provenienţă clară şi legală.

Ziarul Financiar:

În ianuarie 2015 banca centrală a Elveţiei, una dintre cele mai puternice economii europene, dar orientată spre exporturi, era forţată de presiunile speculatorilor să dezlege francul de euro şi să-l lase să evolueze liber. Decizia a luat pe nepregătite pe toată lumea, iar în urma ei cursul francului a explodat. Intervenţiile băncii pentru apărarea monedei erau prea costisitoare şi prea riscante.
Rezervele valutare ale băncii centrale a Cehiei au crescut la echivalentul a 60% din PIB din cauza intervenţiilor pentru apărarea pragului de 27 de coroane pentru un euro. O parte considerabilă din aceste rezerve au fost realizate anul acesta în condiţiile în care investitorii îşi construiesc poziţii de atac în aşteptarea renunţării la pragul de curs valutar, scrie Nasdaq.
Acum, viceguvernatorul băncii centrale Mojmir Hampl a indicat că instituţia sa va renunţa să mai apere pragul cam pe la mijlocul anului. Însă este posibilă şi amânarea exitului, a spus el. „Spre deosebire de anumiţi jucători de pe piaţă, eu personal îmi pot imagina că exitul s-ar putea întâmpla mai târziu“, a afirmat Hampl într-un interviu recent preluat de Reuters. „Întârzierea exitului n-ar împiedica atingerea ţintei de inflaţie, ci din contră, ar aduce un plus de siguranţă.“
Banca centrală a lansat regimul coroanei slabe în 2013, după reducerea dobânzilor la zero în anul anterior, pentru a lupta cu deflaţia. O coroană puternică face ca exporturile să fie mai scumpe şi prin urmare mai puţin competitive pe pieţele externe.
Un sondaj Reuters arată că majoritatea analiştilor cred că banca centrală va renunţa la pragul de schimb valutar coroană/euro în şedinţa din 4 mai sau mai devreme. Strategii băncii centrale au spus că vor să vadă inflaţia manţinându-se sigur aproape de ţinta de 2%. Inflaţia de bază a accelerat la 2,5% în februarie, mai mult decât s-a estimat. Banca a semnalat să nu ar deranja-o ca inflaţia să sară peste ţintă şi să-i ofere astfel spaţiu de manevră pentru a evita riscul revenirii la politicile neconvenţionale în cazul unor şocuri care pot pune presiuni descendente pe preţuri.

RFI:

Academia franceză este o instituţie care a fost creată în 1635. Membrii ei, denumiţi « imortali », sunt în număr de 40. Odată ce cvorumul este atins, odată ce toate cele 40 de locuri sunt ocupate, în mod paradoxal trebuie aşteptat ca un « imortal » să moară pentru a putea alege un nou membru. Cei interesaţi pot, începând din acel moment, să trimită o scrisoare de candidatură secretarului pe viaţă, post ocupat actualmente de Hélène Carrère-d’Encausse. Uzanţele îi recomandă candidatului să-i viziteze rând pe rând pe ceilalţi academicieni ca să se prezinte. De notat că pretendenţii de peste 75 de ani nu sunt accepaţi.
Scrutinul este direct şi secret. In momentul alegerii noului academician, acesta trebuie să obţină majoritatea absolută şi un minim de 20 de votanţi. Când noul academician este ales, alegerea sa nu devine definitivă decât cu acordul preşedintelui Republicii, acord ce se dă în cursul unei audienţe private. Câteva luni mai târziu după scrutin, noul ales este primit mai întâi în cursul unei ceremonii cu uşile închise iar apoi în cursul unei recepţii publice la care va susţine un discurs de mulţumire. Intre timp, noul ales a avut timp să-şi confecţioneze pe măsură celebrul costum verde şi sabia.
O ultimă precizare importantă : nicio condiţie de naţionalitate nu figurează în statutele Academiei franceze. Cu alte cuvinte, oricine poate spera să devină într-o bună zi « imortal » sub cupola de pe quai de Conti. Dramaturgul şi scriitorul Eugen Ionescu este singurul român care a fost ales, în 1970, membru al prestigioasei instituţii.

 

comments powered by Disqus

CITESTE SI

EXQUIS.RO

PLAYTECH.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.