Premium
Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei cu privire la articolul 2 din Legea 90/2001, prin care persoanelor condamnate penal nu li se permite să fie membri au guvernului. Deşi au respins excepţia de constituţionalitate, judecătorii CCR consideră că interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislaţiei în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.
Trei judecători - Valer Dorneanu, Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu - au formulat o opinie separată. Potrivit celor trei judecători, excepţia de constituţionalitate ar fi trebuit admisă din mai multe motive.
Vezi AICI motivarea CCR! (.pdf)
"(...) funcţiile şi demnităţile publice de natură politică nu pot fi comparate, în privinţa condiţiilor de acces, cu cele de carieră, aşadar cu cele care implică apartenenţa la un corp profesional", scriu cei trei judecători în opinia separată. Aceştia motivează că deşi accesul la alte funcţii politice se face prin alegeri, "sub aspectul condițiilor de acces, nu se poate realiza nici o diferenţiere – decât artificială – între aceştia, întrucât toţi sunt subiecţii unor raporturi pure de drept constituţional".
"Cu atât mai paradoxală este situaţia cu cât Guvernul se află sub control parlamentar, iar controlul activităţii sale poate fi realizată de o autoritate ai cărei reprezentanți, deşi aleşi de popor, nu beneficiază de un trecut integru, asemenea membrilor Guvernului, prin efectul sintagmei criticate. A fost voinţa constituantului originar de a condiţiona doar de existenţa drepturilor electorale accesul la funcţiile/demnităţile pur politice de la vârful celor două puteri, şi nu de condiţii de acces suplimentare, de natură să creeze o diferenţiere vădită între aceste funcţii/ demnităţi politice", se mai arată în document.
Raportând la situaţii similare din jurisprudenţa CCR, judecătorii afirmă că "în mod logic, trebuie să se aplice acelaşi tratament juridic, în caz contrar aflându-ne fie în prezenţa unui privilegiu, fie al unei discriminări".
"În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii, aşadar aplicându-se şi raportându-se doar la condiţiile prevăzute de Constituţie.
Prin urmare, apreciem că, prin impunerea acestei condiţii legale, se produce o discriminare a dreptului cetăţenilor români care doresc să acceadă la funcţia de membru al Guvernului, în raport cu cei care doresc să acceadă la demnitatea de Preşedinte al României/ deputat/ senator, din moment ce, pe de o parte, ea reglementează numai în privinţa acestei categorii de demnitari, iar, pe de altă parte, Constituţia nu impune reglementarea unei asemenea condiţii, ci, dimpotrivă, textul fundamental prevede în mod limitativ condiţiile de acces la funcţiile/ demnităţile politice din vârful puterii executive/ legislative", se mai arată în motivare.
În opinia celor trei judecători, "legiuitorul nu avea opţiunea de a reglementa o asemenea condiţie de acces pentru că textul Constituţiei nu îi dădea posibilitatea de a stabili condiţii suplimentare pentru accesul la funcţia de membru al Guvernului. În realitate, se constată că aceste condiţii de acces la toate funcţiile/demnităţile politice antereferite [Preşedintele României, membri ai Guvernului, senatori şi deputaţi] sunt reglementate în mod exclusiv şi limitativ prin Constituţie, astfel încât referirea din textul art.16 alin.(3) din Constituţie la „în condiţiile legii” nu poate viza Preşedintele României, senatorii, deputaţii şi membrii Guvernului. În consecinţă, legiuitorul nu avea nici o marjă de apreciere în acest sens, iar arogarea unei asemenea marje este evident contrară textului Constituţiei. În consecinţă, apreciem că, din acest motiv, legiuitorul nu a reglementat nici o condiţie suplimentară de acces la funcţia de senator, deputat sau Preşedinte al României, dar, în mod neconstituţional, a făcut-o în privinţa membrilor Guvernului."
Cei trei judecători care au făcut opinie separată contrazic soluţia majoritară şi în privinţa ideii că interdicţia încetează în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie. După cum este formulat textul de lege, spun judecătorii, "instituie o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în aceasta ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile. Acesta este un ilogism din punctul de vedere al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor."
