Premium
Reprezentantul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa /OSCE/ pentru libertatea presei, Harlem Désir, este îngrijorat de recentul amendament la Legea privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, care a primit aviz favorabil la 11 octombrie 2017 din partea Comisiei de Cultură a Senatului României. El i-a scris luni, 23 octombrie, în acest sens ministrului de externe al României, Teodor Meleşcanu, informează organizaţia într-un comunicat publicat pe site-ul său, informează agerpres.ro.
Mai multe organizaţii, inclusiv Sindicatul Român al Jurnaliştilor, MediaSind, Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, au denunţat noul amendament ca instrument de politizare a serviciului public de presă, se aminteşte în comunicatul OSCE.
Reprezentantul organizaţiei a mai spus că Biroul său este pregătit să sprijine autorităţile române cu recomandări politice pentru a asigura respectarea deplină a angajamentelor OSCE în materie de libertate a presei.
Reprezentantul OSCE privind libertatea mass-media monitorizează evoluţiile media în toate cele 57 de state membre ale OSCE. El oferă avertizări timpurii cu privire la încălcarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii mass-media şi promovează respectarea deplină a angajamentelor OSCE privind libertatea presei.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a Raportului anual de activitate al instituţiei, este înscrisă pe ordinea de zi de marţi a plenului Senatului.
Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorii PSD Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Creţu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu şi Liviu-Lucian Mazilu.
În expunerea de motive a actului normativ, iniţiatorii susţin că directorul general al AGERPRES ''se bucură de o imunitate totală în interiorul mandatului său'', adăugând că, dintre ''instituţiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agenţia Naţională de Presă este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acţiune în cazul în care constată un management neperformant''.
Comisia pentru cultură a Senatului a dat, pe 11 octombrie, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative. Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susţine această modificare legislativă.
"Nu susţinem această modificare legislativă. Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituţie de presă şi alăturarea celor două noţiuni - de control şi de presă - nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertăţii de exprimare la modul general", a subliniat el.
De asemenea, Giboi a subliniat că sunt foarte multe aspecte privind legea AGERPRES care trebuie discutate şi îmbunătăţite, "aduse în 2017, nu trimise înapoi în 1990".
La rândul său, preşedintele Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a susţinut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.
"Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influenţeze conducerea unei agenţii naţionale de presă, agenţie care este cea mai mare din România, o agenţie care are o tradiţie pe care o cunoaşteţi cu toţii. Este frustrant în primul rând pentru jurnaliştii din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliţie politică", a afirmat Godinac.
Sindicatele europene de profil au solicitat Parlamentului şi Guvernului României depolitizarea serviciului public de radio, retragerea proiectului de lege care modifică Legea de funcţionare a AGERPRES, iniţiată de ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, deblocarea negocierilor privind Contractul Colectiv de Muncă din domeniul cultură şi mass-media şi renunţarea de către Ministerul Culturii la intenţia de divizare a acestui sector.
Potrivit unui comunicat al Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind - SRJ MediaSind - reprezentanţii UNI Europa Media, Entertainment & Arts au dezbătut, în cadrul Adunării Generale ce a avut loc în perioada 14-16 octombrie, la Bruxelles, o serie de probleme din domeniu, precum politizarea instituţiilor publice de media, modul de funcţionare a dialogului social, media pluralismul, condiţiile de muncă, retribuirea corectă a angajaţilor şi fake news.
Totodată, directorul Agenţiei Naţionale de Presă a transmis o scrisoare deschisă ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti în care şi-a subliniat disponibilitatea pentru o dezbatere decentă pe subiectul evoluţiei AGERPRES, "bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice" precizând că îşi menţine angajamentul faţă de misiunea de a proteja adevărul şi de a oferi informaţii publice de calitate.
Subiectul a fost preluat şi de instituţii media de prestigiu precum New York Times, Washington Post, Euronews sau Fox News.
ActiveWatch apreciază că modificările propuse la legea de funcţionare AGERPRES riscă să alinieze agenţia naţională de presă "în galeria de instituţii controlabile" şi atrage atenţia asupra faptului că la dezbaterile de miercuri, de la Comisia pentru cultură şi media din Senat, societatea civilă a fost prezentă, dar ignorată "cu desăvârşire".
Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT) subliniază că AGERPRES, Serviciul Român de Radiodifuziune şi Televiziunea Română sunt instituţii profesionale, nu politice, iar "intenţia îngrijorătoare de a le acapara politic" ar înscrie România "pe o listă ruşinoasă de regimuri iliberale".
"Actualul ministrul al Culturii doreşte transformarea instituţiilor publice de media în biroul de presă al statului. Printr-un proiect de lege iniţiat de domnul Lucian Romaşcanu se doreşte modificarea procedurii de numire şi demitere a directorului general al AGERPRES fără criterii profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate. Astfel, conducerea agenţiei naţionale de presă ar urma să fie controlată politic direct", se arată într-un comunicat transmis de PACT.
Pe 12 octombrie, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, afirma, într-un comunicat de presă, că îşi doreşte ca AGERPRES, împreună cu TVR şi SRR, să reprezinte "organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele şi cu o subordonare politică cât mai redusă".
Ulterior, el a declarat că a avut, în calitate de preşedinte al Comisiei de specialitate din Senat, "toată deschiderea" faţă de directorul AGERPRES, Alexandru Giboi, şi că l-a rugat pe acesta, la un moment dat, să se gândească la o "restructurare" a instituţiei de presă.
"Vă spun sincer că am avut toată deschiderea faţă de domnul Giboi din poziţia mea de preşedinte al Comisiei de Cultură în Senat, ne-am şi întâlnit de câteva ori, l-am rugat să se gândească şi dumnealui la o restructurare a AGERPRES-ului, pentru că e firesc că trebuie făcut ceva acolo", a spus ministrul, pe 18 octombrie, într-un interviu acordat DC News.
Acesta a susţinut că este sunat ''de ambasadele străine'' şi întrebat despre subiectul politizării presei din România.
"Nu se poate să fii inamovibil şi nu înţeleg şi mă sună ambasade, mă sună cancelarii. 'Domne, ce faceţi? Politizaţi presa?' 'Nu, nu e presa. E AGERPRES şi nu o politizăm, ci încercăm, până schimbăm legile toate, şi 41 şi a AGERPRES, să găsim o cale de principiu - că n-are nimeni, nimic cu domnul Giboi - că cine este director pus de stat să poată fi şi demis", a declarat ministrul Romaşcanu, pe 20 octombrie, la Adevărul live.
Directorul General AGERPRES, Alexandru Giboi, i-a răspuns răspuns, în aceeaşi zi, 20 octombrie, ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, printr-o scrisoare deschisă.
"Constat, cu dezamăgire, dar şi cu îngrijorare, că, din păcate, încercaţi să păreţi de neoprit în tentativa dumneavoastră de a subordona politic presa publică din România. (...) Discuţia nu este despre mine, Alexandru Giboi, momentan director al AGERPRES. Oricât aţi încerca dumneavoastră să imprimaţi o miză personală a mea, veţi eşua. Miză personală nu există, pentru că mandatul meu expiră în câteva luni. Miza mea este aceea a principiilor libertăţii presei publice din România şi îmi permit să nu renunţ la asta. Şi nu, chiar nu îmi place să mi se spună 'secretar de stat'. Vă rog public să încetaţi cu aluzia aceasta copilărească. Aş prefera un dialog bazat pe argumente solide. La fel cum aş prefera să vorbiţi despre criterii profesionale obiective, nu despre un vot politic care să decidă ce este 'reuşită' şi ce este 'eşec'", se arată în scrisoare.
Totodată, Directorul General AGERPRES, Alexandru Giboi, i-a adresat, luni, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, o scrisoare în care arată că adoptarea proiectului de lege "ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce priveşte principiul democratic al libertăţii presei".
"Având în vedere contextul pozitiv în care se regăseşte acum agenţia naţională de presă, consider că adoptarea legii care permite demiterea directorului general al AGERPRES, fără apel la niciun criteriu profesional şi fără a se lua în discuţie criterii obiective de evaluare a activităţii agenţiei, ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce priveşte principiul democratic al libertăţii presei. Atât eu, cât şi colegii mei, precum şi organizaţiile profesionale şi sindicale de profil, naţionale şi internaţionale (FAIR-MediaSind, Federaţia Europeana a Jurnaliştilor, Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă, ActiveWatch, Consiliul Europei), ne dorim o agenţie naţională de presă puternică, stabilă şi independentă, care să evolueze constant în sensul deja asumat al îmbunătăţirii constante a calităţii informării publice", se menţionează în documentul citat.
