Premium
Papa Francisc a adus un omagiu, joi, oamenilor de ştiinţă care fac eforturi pentru găsirea unui remediu pentru boala neurodegenerativă Huntington, el menţionând însă că se opune utilizării embrionilor umani în cercetările pe celule stem, considerate cele mai promiţătoare pentru găsirea unui leac pentru această afecţiune, informează AFP. Declaraţiile au fost făcute de suveranul pontif la Vatican, în timpul unei audienţe la care au participat sute de familii afectate de boala Huntington.
"De eforturile voastre depinde speranţa de a găsi calea către vindecarea completă a bolii, dar şi pentru îmbunătăţirea vieţii pacienţilor", a declarat papa Francisc, binecuvântând "angajamentul" oamenilor de ştiinţă prezenţi, de asemenea, la eveniment. "Vă încurajez să continuaţi cu mijloace care nu contribuie la alimentarea unei 'culturi a rebutului', care se strecoară şi în lumea cercetării ştiinţifice", a adăugat suveranul pontif.
"Anumite filiere ale cercetării utilizează embrioni umani, acest lucru ducând în mod inevitabil la distrugerea acestora. Însă noi ştim că nici un scop, oricât de nobil - precum utilitatea pentru ştiinţă, pentru alţi oameni sau pentru societate - nu poate justifica distrugerea embrionilor umani", a conchis papa Francisc.
Boala Huntington este o afecţiune ereditară care provoacă degenerarea neurologică, cauzând deficienţe motorii sau psihiatrice. Papa şi-a exprimat susţinerea faţă de persoanele afectate de această boală şi faţă de familiile acestora. "În multe situaţii, bolnavii şi familiile lor se confruntă cu drama ruşinii, a izolării şi a abandonului", a spus suveranul pontif în cadrul audienţei. De asemenea, el a subliniat că persoanele afectate de boala Huntington nu ar trebui să trăiască în izolare. În final, suveranul pontif a îmbrăţişat şi sărutat mai multe victime ale acestei boli prezente la audienţă, 80 dintre acestea provenind din America de Sud.
Boala, puţin înţeleasă până la identificarea, în 1993, a genei responsabile de declanşarea sa, a fost mult timp asociată cu superstiţiile şi cu blestemele. Aceste prejudecăţi persistă şi în prezent în zonele sărace rurale din America de Sud unde persoanele afectate sunt ostracizate, precizează sursa citată. În unele zone din Venezuela, una din zece persoane este afectată de această afecţiune, a explicat pentru AFP Charles Sabine, fost corespondent de război pentru postul NBC, care a contribuit la organizarea evenimentului. Acesta a fost testat pozitiv cu Huntington în urmă cu 12 ani, la fel ca tatăl şi doi dintre fraţii săi, şi este astăzi o portavoce a suferinzilor de această boală puţin cunoscută publicului larg, conform Agerpres. "Nici un papă, de fapt nici un lider de orice fel, nu a menţionat vreodată (boala - n.r.) Huntington, darămite să întâlnească în mod public membri ai familiilor afectate de aceasta", a precizat Sabine. "Acest lucru vorbeşte enorm despre ruşinea şi stigmatizarea din jurul ei", a mai spus el.
