Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Ziarul Financiar:
Cu o contribuţie de 10% la PIB şi cu o treime la producţia industrială, sectorul auto joacă un rol semnificativ în creşterea economiei ţării şi în angajarea resurselor demografice. Cu investiţii anunţate pe bandă rulantă, sectorul are cea mai rapidă creştere din întreaga industrie. Acest lucru aduce şi probleme.
Ultima veste, că Audi va începe în două săptămâni producţia de motoare pentru maşini electrice la baza sa maghiară de la Györ, duce industria auto a acestei ţări cu un pas în viitor. La linia de producţie a motoarelor electrice vor lucra 1.000 de persoane asistate de 700 de roboţi. Oficialii maghiari anunţă că anul acesta producţia industriei auto va stabili noi recorduri şi vorbesc de o poveste de succes care durează de 25 de ani.
Cum s-a ajuns aici? Institutul Polonez pentru Afaceri Internaţionale a făcut o scurtă incursiune în povestea de succes maghiară. Elementele ei principale sunt discriminarea pozitivă a producătorilor auto străini faţă de alte companii străine, poziţia geografică, infrastructura bună şi forţa de muncă până acum ieftină. Semnarea de către Daimler a unei scrisori de intenţie cu guvernul lui Ferenc Gyurcsany în iunie 2008 pentru construirea unei fabrici Mercedes-Benz în Kecskemet a fost un moment crucial pentru industria auto maghiară. Proiectul a fost implementat cu succes în martie 2012, iar un an mai târziu prima maşină sport Mercedes CLA produsă în întregime în Ungaria a ieşit pe poarta fabricii. Decizia constructorului german a încurajat alte companii deja prezente în Ungaria să investească mai mult.
Audi s-a extins la Györ, Opel la Szentgotthard şi constelaţii întregi de producători de piese şi furnizori de servicii de peste tot din lume au apărut în jurul marilor centre de producţie auto. Robert Bosch, Knorr-Bremse, Thyssenkrupp, Borg Warner, Delphi Thermal, Delco Remy, Halla Visteon, GM Powertrain, Bridgestone, Continental, Denso, Hankook Tires, Lear, LUK şi Michelin sunt doar câţiva dintre ei.
Pe lângă marile nume germane, în Ungaria, la Esztergom, produce maşini şi compania japoneză Suzuki. În total, sectorul auto maghiar este reprezentat de peste 700 de companii, care la sfârşitul anului trecut aveau peste 154.000 de angajaţi. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Câinii latră, caravana cheltuielilor bugetare trece, spun guvernanţii de la Bucureşti, convinşi că vor avea destul nisip unde să-şi vâre capul în momentul în care de la avertismente se va ajunge la penalizări directe.
Ce spune Bruxelles-ul, este ceea ce spun mulţi specialişti din ţară. PSD s-a angajat în cheltuieli bugetare exagerate din dorinţa de a demonstra că îndeplineşte la literă toate promisiunile electorale. Rezultatele se văd în scăderea dramatică a investiţiilor publice, dar nici prin această operaţiune nu se pot produce suficiente rezerve pentru menţinerea echilibrelor bugetare şi a nu se ajunge la un model de tip Grecia.
Legea salarizării unitare a trecut de Senat, urmând să primească la Camera Deputaţilor votul final. După rapiditatea cu care s-a discutat la Senat, e clar că nici dezbaterile din Cameră nu vor fi mai consistente şi legea va trece fără probleme. Toată lumea va fi fericită, pentru că nici Opoziţia nu se arată a fi vreun mare critic al proiectului, din aceleaşi raţiuni electorale. Se gândesc şi ei că nu dă bine la bugetari să te arăţi împotrivă, dar calculul politic este greşit. Ca de fiecare dată în semenea situaţii, cine capitalizează electoral este iniţiatorul legii, în cazul de faţă PSD. A concura pe acelaşi culoar este fără rost pentru că autorul legii va lua tot, iar cei care se asociază doar din speraţa că vor prinde câteva firimituri electorale, vor rămâne cu buza umflată.
Din contră, o poziţie documentată arătând clar riscurile unor cheltuieli neacoperite, poate găsi rezonanţă în zonele electorale nearondate de PSD, partid pe care oricum nu îl poţi desprinde de publicul său tradiţional. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
„Am avut şi noi discuţii, dar şi ţara merită. România e o ţară frumoasă şi merită să te implici pentru ea, să încerci să faci ceva pentru ea”, a spus soția fostului premier.
Valerie Cioloş spune că acum vede altfel oamenii politici.
„Știu că s-a străduit să facă cel mai bine. Acum, altfel mă uit la oameni politici. Nu judec ce fac neapărat. Mi-am dat seama că în anumite subiecte nu am cum să ştiu toată informaţia”, spune ea.
Soţia lui Dacian Cioloş a devăluit şi că este antrenor de mindfulness, tehnică de antrenare a minţii prin care oamenii devin conștienţi de lumea înconjurătoare.
„E o metodă elaborată şi pusă la punct în 1979 în Massachusetts University din SUA şi care a fost dezvoltată în mediul clinic cu pacienţi care sufereau de o boală fizică sau psihică”, a spus Valerie Cioloș. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
După atentatul de la Manchester întreaga Europă redescoperă ororile unui război asimetric în care este implicată, şi care pentru moment nu se poate spune cînd se va încheia. Numeroşi editorialişti arată că Organizaţia statul islamic, aflată în dificultate pe teren, în Siria şi în Irak, recurge la metode tot mai oribile pentru a-i intimida pe occidentali. În această logică probabil că s-a derulat şi atentatul de la Manchester, îndreptat împotriva unor copii şi adolescenţi.
Atacul de la Manchester din Marea Britanie are în comun cu atacul de la Nisa din Franţa de pe 14 iulie anul trecut cel puţin un lucru: şi anume că familii întregi au fost vizate de terorişti. Obiectivul numărul unu al jihadiştilor este deci acela de a provoca teroare în masă în Occident, şi este greu de crezut că se vor opri în curînd. Specialiştii consideră că jihadiştii vor continua să lovească în Europa chiar şi în momentul în care nu vor mai controla nici un teritoriu în Irak, Siria, Libia sau în alte ţări.
Din punctul lor de vedere toată Europa este un spaţiu inamic, dar mai ales ţări precum Franţa sau Marea Britanie care sunt implicate militar pe teren în lupta împotriva Organizaţiei statul islamic. Reţelele create de organizaţia jihadistă sunită sunt probabil numeroase, şi, în plus, ea este capabilă să îndoctrineze tineri născuţi în Europa care nu au participat niciodată la războiul din Siria şi din Irak.
Europenii se află deci implicaţi într-un război atipic şi asimetric, în primul rînd pentru că obiectivele jihadismului pe vechiul continent, după cum arată cotidianul Libération, nu sunt militare ci mai degrabă politice, mediatice şi de ordin simbolic. Atentatele de genul celui perpetrat la Manchester mai pot crea şi o psihoză colectivă, fiind de fapt "opera" unor lupi solitari, a unor indivizi izolaţi. Organizaţia jihadistă sunită încearcă probabil să întreţină impresia că aceştia sunt numeroşi, gata să lovească în orice moment şi în cele mai neaşteptate locuri.
Presa franceză, relatînd despre atentatul de la Manchester, mai constată însă ceva: şi anume că "modelul comunitarist" (cum se exprimă Le Figaro) adoptat de Marea Britanie nu a protejat-o în faţa terorismului. Sigur, nu din acest motiv, pentru a nu fi atacată de iluminaţi şi de extremişti, a optat Marea Britanie pentru un model care le-a permis străinilor să se regrupeze pe comunităţi şi tradiţii culturale.
Spaţiul anglo-saxon a cultivat de fapt un concept diferit legat de imigraţie decît cel francez. Franţa a încercat să-i integreze pe imigranţi şi să-i transforme, dacă nu la prima generaţie măcar la a doua sau la a treia, în "buni francezi" şi cetăţeni ai Republicii. In Marea Britanie nu a existat nici o politică centralizată de "transformare identitară" a străinilor. Ambele modele par însă să-şi fi atins limitele în prezent, pentru că riscă să conducă la formarea unor lumi paralele, la veritabile secesiuni culturale şi la conflicte de civilizaţie în Occident. (Mai multe detalii AICI)
