Premium
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluţiile necesare pentru continuarea activităţii de urmărire penală în cauzele în care se apelează şi la mijloacele de investigaţie la care face referire decizia CCR privind efectuarea interceptărilor, pentru a nu fi afectată celeritatea şi eficienţa soluţionării dosarelor.
"Conducerea Ministerului Public a luat act, în cursul zilei de astăzi, de motivarea deciziei Curţii Constituţionale din data de 16 februarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituţionale. Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai", informează un comunicat al PÎCCJ.
Citește și: După DNA, DIICOT cere o sumă uriașă pentru interceptări
Potrivit sursei citate, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienţei soluţiilor identificate şi a impactului asupra activităţii de urmărire penală la nivelul Ministerului Public.
Curtea Constituţională a României (CCR) susţine că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.
Citește și: DNA face un anunț de ULTIMĂ ORĂ după decizia CCR referitoare la interceptările SRI
Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR constată că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată.
În opinia CCR, opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, este justificată. Opţiunea nu se justifică însă în privinţa includerii sintagmei "alte organe specializate ale statului", neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală şi nici în cuprinsul altor legi speciale.
Vezi și:Cum motivează judecătorii CCR scoaterea SRI din combinația cu DNA/ DOCUMENT
"Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetăţenilor şi în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii", se menţionează în motivarea CCR.
Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".
Citește și: EXPLICAȚII de la CCR: Decizia afectează dosarele pe rol! Toți marii 'grei' scapă
