Premium
PE a adoptat, miercuri, o noua Directiva împotriva spalarii banilor, prin care bancile, auditorii, avocatii sau agentii imobiliari sunt obligati sa raporteze tranzactii suspecte efectuate de clientii lor, statele având la dispozitie doi ani pentru transpunerea Directivei în legislatiile nationale.
Plenul Parlamentului European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, cea de a patra Directiva privind combaterea spalarii banilor, prin care se doreste intensificarea luptei împotriva infractiunilor fiscale si a finantarii terorismului, potrivit unui comunicat, citat de Mediafax.
Au fost, de asemenea, aprobate reguli noi pentru o mai usoara identificare a transferului de fonduri.
Textul mai stabileste si obligatii specifice de raportare pentru banci, auditori, avocati, agenti imobiliari si cazinouri, printre altii, în cazul unor tranzactii suspecte efectuate de clientii lor.
Totodata, pentru prima data statele membre UE sunt obligate sa creeze registre centrale cu informatii privind proprietarii finali ai companiilor sau ai altor persoane juridice, precum si ai trusturilor. Aceste registre centrale nu erau mentionate în propunerea initiala a Comisiei Europene, dar au fost introduse de deputati în cursul negocierilor.
"Registrele centrale vor fi accesibile pentru autoritati si pentru unitatile lor de investigatii financiare (fara nicio restrictie), pentru «entitatile obligatorii» (cum ar fi bancile în cadrul aplicarii masurilor de precautie privind clientela), precum si pentru public (desi accesul publicului poate fi acordat doar pe baza unei înregistrari online a persoanei care doreste sa acceseze registrul si a achitarii unei taxe care sa acopere costurile administrative)", se arata în comunicat.
Pentru a accesa un registru, o persoana sau o organizatie (de exemplu, jurnalistii de investigatie sau ONG-urile) va trebui sa demonstreze "interesul legitim" în ceea ce priveste spalarea de bani sau finantarea terorismului suspectate, precum si în alte infractiuni care ar putea contribui la finantarea acestora, cum ar fi coruptia, infractiunile fiscale si frauda.
Aceste persoane pot accesa informatii cum ar fi numele, data nasterii, nationalitatea, tara de rezidenta a persoanei care detine compania respectiva, precum si detalii privind proprietatea. Orice exceptie de la acces acordata de statele membre va fi posibila doar "de la caz la caz, în circumstante exceptionale", conform comunicatului PE.
Informatiile din registrele centrale privind trusturile vor fi accesibile doar autoritatilor si "entitatilor obligatorii".
Textul clarifica regulile privind "persoanele expuse politic", adica acele persoane care au un risc mai mare de coruptie din cauza pozitiilor politice pe care le detin, cum ar fi sefii de stat, membri ai guvernului, judecatori de instanta suprema, membri al parlamentului, precum si membrii familiilor lor.
"Acolo unde exista relatii de afaceri de risc înalt cu astfel de persoane, trebuie aplicate masuri suplimentare, cum ar fi identificarea sursei averii si a sursei fondurilor implicate", se arata în Directiva.
Totodata, eurodeputatii au aprobat si un regulament privind "transferul fondurilor", care are ca scop îmbunatatirea urmaririi celor care efectueaza si care primesc plati, precum si a bunurilor lor.
"Directiva spalarii banilor face un pas înainte. Dar nu anihileaza toate canalele prin care banii nostri se scurg în valizele infractorilor sau iau calea terorismului si finanteaza acte de terorism, în care mor oameni. De exemplu, Directiva cere companiilor datele beneficiarilor reali, datele persoanelor care au profit de pe urma activitatii companiilor. Însa accesul la aceste date este permis presei si cetatenilor numai daca acestia dovedesc un interes serios si legitim. Prin urmare, avem o bariera pentru aflarea publica a beneficiarilor reali ai acestor companii", a declarat, marti, Monica Macovei în cadrul dezbaterilor din plen privind aceasta directiva.
Macovei a atras atentia ca Directiva nu elimina companiile fantoma, iar cazinourile sunt scutite de verificarea identitatii clientilor.
"În continuare avem companii gigant care fac profituri uriase în paradisuri fiscale. Sigur, nu sunt aceste companii de vina, ele se duc unde au un profit mai mare. De vina suntem noi, în Uniunea Europeana, pentru ca permitem paradisuri fiscale, cum este, de pilda, Luxemburgul, în interiorul Uniunii. Asta înseamna miliarde de euro pierdute din banii cetatenllor nostri, pentru ca aceste companii nu platesc taxele, asa cum le platesc în alte tari. Cazinourile, locul unde se spala banii în mod frecvent - seara de seara, noapte de noapte -, sunt scutite de verificarea identitatii clientilor. O alta problema este ca frauda fiscala este numai o infractiune subsidiara spalarii banilor", a precizat europarlamentarul român.
Statele membre au la dispozitie doi ani pentru a transpune Directiva privind combaterea spalarii banilor în legislatiile nationale. Regulamentul privind transferul de fonduri se va aplica direct în toate statele membre, 20 de zile dupa publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.
