Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ionela Sufaru: Mii de alegători au votat candidații PNL la sectoare dar nu si la PG

Gemm 2020
Ionela Sufaru

Ionela Sufaru, sociolog Novel Research, a acordat pentru Politic Scan un interviu în care a vorbit despre recentele alegeri, despre surprizele apărute și despre cum s-au achitat de datorie agențiile de sondaje

În toate sondajele făcute în perioada electorală, USB nu trecea de scorul 5-7% atunci când se făceau cercetări pe sectoarele Bucureștiului. A fost o eroare a caselor de sondaj sau a fost comportamentul votantului USB care nu dorea să își facă cunoscută opțiunea?

Este foarte adevărat că în sondajele publicate la începutul campaniei electorale propriu-zise USB era cotat cu 5%-7%, însă spre sfârșitul campaniei cele două sondaje care au fost date publicității, asumat de institutele care le-au realizat, ma refer la IRES și TNS, cotau USB cu 14% -16%. Prin urmare, NU putem vorbi de niciunul dintre cei doi factori: eroare sau spirala tăcerii în cazul votanților USB. Singurul aspect care nu a fost destul de bine explicat sau a fost menționat marginal și care explică diferențele dintre intenția de vot măsurată în sondajele electorale și comportamentul efectiv măsurat prin exit-poll-uri, confirmat ulterior de rezultatele BEC, a fost supraestimarea prezenței la vot.

În sondajele electorale această prezentă a fost estimată la 55%-60%, iar datele au fost raportate la aceste sub-eșantioane de votanți probabili. Aceasta a fost una dintre cauzele subestimării rezultatului USB în sondajele preelectorale. Țin să menționez și mi-as dori să clarific foarte bine acest aspect, supraestimarea prezenței la vot NU este o greșeală a sondajelor ci este un fenomen larg răspândit în toată lumea pentru că vorbim pe de o parte de intenție (eu am toată bunăvoința să merg la vot, dar în ziua respectivă intervine ceva și nu mai pot merge), iar, pe altă parte, este o influență a conformismului social în alinierea la un comportament social dezirabil (exercitarea dreptului de vot este percepută ca un comportament social valorizat). Concluzia pe care o putem trage este că Nicușor Dan a reușit în mai mare măsură să-și țină simpatizanții activi “engaged”, în timp ce, în principal PNL și marginal ALDE au suferit un eșec din acest punct de vedere. Nu am amintit nimic de PSD pentru că simpatizanții acestui partid au fost îndelung studiați iar comportamentul disciplinat al acestui electorat este de notorietate.

Când a apărut fenomenul USB în sondaje?

Așa cum spuneam anterior, creșterea USB a început să apară în sondaje în ultima săptămână de campanie, asta și pentru că a fost o penurie de sondaje electorale la nivelul Bucureștiului în cele 30 de zile de campanie ceea ce nu a permis monitorizarea tendinței de creștere progresivă. Am avut la începutul campaniei o formațiune cotată slab, dar care a reușit, în 30 de zile, să-și dubleze scorul, iar pe fondul prezenței reduse la vot dar nu în rândul electoratului lui Nicușor Dan, să-și tripleze, în final, scorul.

O influență a creșterii USB în sondaje și, ulterior, la vot s-a datorat prezenței vectorului de imagine/simbolului USB, Nicușor Dan și a candidatului Clotilde Armand, care a suplinit într-o măsură semnificativă lipsa de charismă a vectorului principal, în emisiunile de dezbatere electorală dar nu numai în care a popularizat acronimul formațiunii sale. Ce vreau să subliniez este că, în perioada pre-campanie am observat în studii calitative în rândul electoratului lui Nicușor Dan o asociere scăzută, pe de o parte, între acronimul “USB” și titulatura exactă “Uniunea Salvați Bucureștiul”, iar pe altă parte între “Uniunea Salvați Bucureștiul” și “Nicușor Dan” și atunci ceea ce a făcut Nicușor Dan și Clotilde Armand în campanie a fost să crească această asociere în rândul celor interesați de politică, ceea ce a reușit.

Alte două concluzii putem trage până aici: în primul rând, Nicușor Dan a a acționat și a reușit să își elimine această vulnerabilitate, iar, în al doilea rând, observațiile asupra electoratului diferitelor partide de-a lungul timpului mi-au permis identificarea mecanismului funcțional, în sensul de eficient, de mobilizare a electoratului și anume: activarea permanentă a simpatizanților în diverse evenimente și acest lucru l-a făcut și continuă să îl facă PSD și în baza acestui mecanism a apărut USB. Este ceva ce are foarte mare legătură cu marketingul comercial și se numește loializarea față de brand. Companiile fac de mult acest lucru, implică, într-o formă sau alta (promoții, evenimente de promovare, feedback etc.), consumatorul în viața produsului/brandului. Până la urmă, oamenii sunt mai atașați de diverse produse comerciale decât de partide politice și ceea ce poate face un partid pentru a-și loializa simpatizanții este să livreze beneficiile unui produs, adică beneficiile partidului. De aceea, în București, PSD și USB au avut aceste reușite. În cazul PNL, s-a întâmplat într-o oarecare măsură la nivelul țării, nu însă în București.

Credeți că mobilizarea electoratului USB a fost și o consecință a faptului că PNL a marșat pe votul util, retragerea candidatului de pe locul 3 în favoarea celui de pe locul 2?

Într-o măsură destul de importantă, da, pentru că a transmis mesajul de ezitare și renunțare. Cred că ezitarea a fost principala cauză a scorului mic obținut de PNL în București. Am avut, coerență în tabăra PSD și USB – același candidat și aceeași echipă intrate în campanie cu 6 luni înainte de alegeri și ezitare în tabăra PNL – schimbare de candidați, discordie și lipsă de susținere/unitate a echipei pentru București. De altfel, această dezordine și lipsă de unitate percepute la nivel decizional în PNL s-a transferat și în rândul simpatizanților din București ai acestui partid. Am avut, astfel, 4 dintre cei 6 candidați pentru sectoare care au performat mult mai bine decât liderul echipei, Cătălin Predoiu. Datele BEC ne arată că între aproximativ 4500 și 10500 de persoane au votat candidații PNL pentru sectoarele 1,2,4 și 5 nu însă și candidatul PNL pentru Primăria Generală. Cea mai mare parte a acestora au votat Nicușor Dan la Primăria Generală, așa cum arată datele din exit-poll-uri.

Care sunt caracteristicile electoratului USB, așa cum reiese din studiile pe care le-ați făcut pe baza exit-poll-ului?

Exit-poll-ul ne oferă informații sintetice despre electoratele diverselor partide, informații descriptive le avem din cercetări calitative. Astfel, în baza exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde dar și a cercetărilor calitative pe care le-am realizat în această perioadă electorală, cei care au votat USB au fost votanții lui Nicușor Dan și au votat acest partid și echipa USB pentru București prin prisma imaginii de simbol, chiar mit aș spune, pe care Nicușor Dan a reușit să o imprime în mintea simpatizanților lui și nu a reușit asta prin charismă ci prin autoritate “legal-rațională”, adică în baza regulilor și normelor pe care Nicușor Dan le-a promovat.

În opinia mea, este o greșeală a considera că Nicușor Dan și USB a atras un segment de public anti-sistem în sensul clasic. Este anti-sistemul actual românesc, însă Nicușor Dan și-a creat notorietate prin acțiuni legal-raționale. Iar această autoritate în jurul căreia și-a creat imaginea Nicușor Dan este foarte familială publicului pe care a reușit să-l atragă: oamenii tineri, până în 45 de ani, preponderent cu studii superioare, întreprinzători sau oameni care lucrează în mari corporații și pentru care regulile sunt un mod de viață. Sunt persoane care au avut experiențe personale cu alte societăți [în sensul de țări, nu de firme, care, o parte, sunt votanții lui Nicușor Dan din 2012, iar într-o pondere destul de importantă, au provenit din rândul nehotărâților de odinioară activați în exercițiul electoral la alegerile prezidențiale din 2014 în tabăra actualului Președinte.

Putem vorbi de o împărțire în 3 a electoratului, electoratul PSD tradițional, electoratul dreptei și USB?

Mai degrabă aș spune NU. Există electoratul PSD, un electorat care are mare nevoie de intervenția majoră a statului sub aspectul social și celălalt electorat care dorește un stat mai puțin implicat social dar mai predictibil, însă reglementat. Prin urmare, toate celelalte formațiuni politice importante, exceptând PSD, au ca audiență acest al tip de public critic, atent, pretențios. Cine reușește să cucerească cea mai mare felie din acest public are de câștigat.

 

Ionela Sufaru are studii postuniversitare în domeniul sociologiei, științelor politice și marketingului și experiență de 15 ani în domeniul cercetării sociale, politice și de marketing.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.