Premium
Comisia Europeană a luat miercuri o nouă măsură în cadrul procedurii fără precedent privind statul de drept împotriva Poloniei, spunând că îşi va exprima opinia privind criza constituţională de la Varşovia până luni dacă nu vor exista 'progrese semnificative' până atunci, relatează Reuters.
Executivul comunitar investighează dacă statul de drept este în pericol în Polonia, după venirea la putere, la sfârşitul anului trecut, a unui nou guvern conservator, acuzat că are poziţii naţionaliste şi care a încercat să schimbe Curtea Constituţională.
Citește și: Acesta e cel mai tare imn al unui partid politic din România / VIDEO
Aceasta a dus la paralizia efectivă a a acestei instanţe, care a devenit punctul central al unei dezbateri politice încinse, criticii acuzând guvernul de la Varşovia că încearcă să controleze Curtea Constituţională, organism crucial pentru menţinerea echilibrului de putere.
La 5 aprilie, aflat într-o vizită la Varşovia, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, declara, după discuţii cu oficiali polonezi, că Bruxellesul ar putea să nu mai fie nevoit să adopte măsuri suplimentare în procedura privind statul de drept iniţiată împotriva Varşoviei, în contextul în care se pare că actuala criza constituţională din Polonia ar putea fi rezolvată prin dialog.
Citește și: Sora lui Jean de la Craiova, legături cu Dorin Cocoș: Ce a spus fostul soț al Elenei Udrea la DNA
Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere în Polonia, a adoptat o reformă a Curţii Constituţionale despre care criticii au spus că paralizează această instituţie. Măsura a determinat Comisia Europeană să activeze o procedură preliminară privind statul de drept, care ar putea face ca Varşovia să îşi piardă votul în cadrul Consiliului European.
Fostul guvern polonez, condus de liberalii din Platforma Civică (PO), a adoptat anul trecut în luna iulie un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în cadrul Curţii Constituţionale, deşi mandatele celor pe care aceştia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră, liberalii dorind astfel să-şi asigure cel puţin controlul asupra Curţii în perspectiva pierderii alegerilor legislative din octombrie, scrie agerpres.ro.
Citește și: Acestea sunt profețiile bibilice care prevestesc islamul
Dar preşedintele Andrej Duda, provenit din rândurile partidului conservator eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS), a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au preluat conducerea executivului conservatorii au revizuit şi ei actul normativ pentru a aduce la Curtea Constituţională alţi judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună.
