Premium
La nici 24 de ore de când președintele Klaus Iohannis a făcut apel de la Cotroceni ca organizațiile civice să fie mai implicate pentru a împiedica abuzurile la adresa statului de drept (DETALII ale apelului președintelui), Administrația Prezidențială a și transmis invitații pentru 21 de organizații și grupuri din societatea civilă pentru un dialog pe tema statutului de drept.
”Administrația Prezidențială a răspuns pozitiv cererii a 21 de grupuri civice și organizații neguvernamentale de inițiere a unui dialog între Președinție și societatea civilă privind vulnerabilitățile Curții Constituționale, reforma legislației electorale și pericolul grav și iminent în care se află justiția sub atacul politic al actualei majorități parlamentare.
Întâlnirea va avea loc astăzi, 27.09.2017, la Cotroceni, începând cu ora 16.00. Din partea organizațiilor civice vor participa 6 reprezentanți.”, se spune într-un comunicat de presă remis STIRIPESURSE.RO de Inițiativa România.
Vă amintim că luni, 25.09.2017, cele 21 de organizații au trimis Administrației Prezidențiale o solicitare de audiență și o amplă analiză (https://goo.gl/12kwBx) în susținerea următoarelor solicitări:
1. Sesizarea de către Președintele României a Comisiei de la Venețiapentru o opinie privind problemele de drept ridicate de:
a. Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu,
b. Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente,
c. Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabilește un drept exclusiv al CCR de a se pronunța direct asupra hotărârilor judecătorești supuse revizuirii în condițiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă,
care, în opinia noastră, sunt fie nelegale și netemeinice sau chiar contravin textului constituțional, fie sunt rezultatul arogării de către CCR a calității de legiuitor pozitiv, prin subminarea atribuțiilor altor puteri din stat.
2. Înființarea la nivelul Președinției a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice și societatea civilă pentru reforma legislației electorale pentru aplicarea unor vechi deziderate ale societății civile, cum ar fi:
a. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;
b. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităților locale;
c. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor și independenților care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);
d. Introducerea votului electronic la distanță pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;
e. Îmbunătățirea prevederilor legale privind votul prin corespondență, care s-a dovedit un eșec la alegerile parlamentare din 2016;
f. Schimbarea modalității de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, astfel încât contribuțiile financiare (cotizații și donații) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările și ieșirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât și în afara campaniilor electorale;
g. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanțarea campaniilor electorale.
3. Exprimarea unei poziții publice categorice și neechivoce privind pericolul grav la adresa independenței justiției și luptei anticorupție, precum și la poziția României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă:
a. Proiectul de lege anunțat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiției, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
b. Inițiativa legislativă parlamentară depusă de Președintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncților acestora și procurorilor șefi de secții din PICCJ, DNA și DIICOT;
c. Alte propuneri legislative parlamentare de natură să împieteze asupra puterii judecătorești și asupra actului de justiție.
Organizații semnatare sunt: Aradul Civic, CIVICA (Iași), Evoluție în Instituție (#Insist), Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara (federație a 10 ONG-uri din Timișoara: Activ Civic, ACUM, Ariergarda, Asociația ARAS – filiala Timișoara, Asociația Culturală Diogene, Asociația SPICC, LGBTeam, Organizația Studenților din Universitatea Timișoara (OSUT), Pieces of Heaven, Yacht Club Timișoara), Institutul pentru Politici Publice, Oradea Civică (membre ale rețelei civice naționale Contract România), organizația neguvernamentală Centrul pentru Inovare Publică și grupurile civice Corupția Ucide, Geeks for Democracy și #REZISTENȚA
