Premium
Preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, a declarat miercuri, pentru Agerpres, că formaţiunea sa urmează să formuleze un punct de vedere referitor la propunerile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, însă, din punctul său de vedere personal, propunerile respective sunt în concordanţă cu practica europeană.
"Ce pot să vă spun e că, în primul rând, nu am primit textul şi nu putem să ne pronunţăm pe text. Doar am văzut şi eu declaraţiile ministrului Justiţiei. Săptămâna aceasta noi o să avem şedinţa grupurilor reunite. Va fi o şedinţă de lucru, unde UDMR va avea un punct de vedere. Ce am văzut acum e o intenţie, care a fost anunţată la conferinţa de presă, nu am văzut textul concret al propunerii modificării. După ce vom vedea, ne vom pronunţa", a precizat Porcsalmi Balint.
Întrebat dacă, în principiu, UDMR este de acord ca preşedintele ţării să fie eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi, Porcsalmi Balint a spus că poate emite doar un punct de vedere strict personal, deoarece formaţiunea sa n-a luat încă o decizie în acest sens. 'Ce a propus ministrul Justiţiei mie personal mi se pare un lucru care e în concordanţă cu practica europeană, unde procurorul este parte a puterii executive, Ministerul Public, de fapt', a explicat preşedintele executiv al UDMR.
Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat preşedintele României. ''Toate funcţiile - că este procuror general, adjuncţi, şef la DIICOT, la DNA, adjuncţii dânşilor - să decidă Secţia pentru procurori din CSM, (...) la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care, la rândul lor, trebuie să aibă cel puţin 10 ani vechime efectivă în funcţie. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. Aici vreau să vă fac referire la una dintre condiţionalităţile, una dintre cerinţele MCV, care recomandă o procedură transparentă pentru numirea procurorilor în funcţii, care recomandă, în acelaşi timp, neamestecul factorului politic'', a afirmat Toader, într-o conferinţă de presă, la sediul Ministerului Justiţiei. În ceea ce priveşte procedura de numire în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), el a spus că aceasta se modifică 'parţial'. ''Se păstrează în sensul că preşedintele ÎCCJ se numeşte de către preşedintele României, fapt care este şi în prezent. Se modifică în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, propunerea să o facă Secţia pentru judecători, răspunzând cerinţei pentru judecători să decidă judecători, pentru procurori să decidă procurorii'', a precizat ministrul.
El a explicat de ce, în cazul procedurii de la ÎCCJ, preşedintele României este cel care face numirea, însă este eliminat în cazul Ministerului Public. ''Sigur, se va spune următorul lucru: de ce preşedintele ÎCCJ este numit de către preşedintele Republicii, iar procurorii-şefi numiţi de Secţia pentru procurori la propunerea ministrului, în condiţiile în care şi unii şi alţi sunt magistraţi? Răspunsul derivă din statului special pe care îl au unii şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii (...) îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere. În plus, să ne aducem aminte şi de decizia CEDO care spune că procurorii nu prezintă suficiente garanţii de independenţă încât să fie asimilaţi magistraţilor, decizie care ulterior, adevărat, a mai fost nuanţată prin aceeaşi jurisprundenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului'', a menţionat ministrul Justiţiei.
