Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Primul efect al legii antilegionare: Poet-martir român, cinstit de străini şi renegat de români

Un prim caz contriversat a apărut în urma intrării în vigoare a noii legi antilegionare. Efectele actulului normativ se fac simţite în Slovacia, unde autorităţile locale au vrut să cinstească un român care a murit în lupta de eliberare a ţării de nazişti. Ambasada României se opune, pe motiv că soldatul ar fi fost un poet legionar.

Pe 28 august, Primăria din Brezno (Slovacia) intenţiona, cu ocazia Zilei insurecţiei slovace, să dea unui pod numele „Ion Şiugariu”, întrucît acolo şi-a pierdut viaţa poetul-erou. Ambasada României nu este însă de acord, considerîndu-l „fascist”, deşi a murit luptînd pentru eliberarea Slovaciei împotriva trupelor fasciste.

Cazul este prezentat de cotidianul.ro, după o sesizare venită de la Cezarina Bârzoi, care a pus la dispoziţie un amplu material documentar realizat de Angela Miclea, directoarea Casei Orăşeneşti de Cultură Tăuţii-Măgherăuş, care a sesizat în aceste zile toate autorităţile româneşti fără să primească vreun răspuns.

Tînărul poet Ion SOREANU-ŞIUGARIU s-a născut pe 6 iunie 1914 la Băiţa, Tăuţii-Măgherăuş, şi a murit pe front, la numai 31 de ani, în ziua de 1 februarie 1945, pe podul de pe rîul Hron de la intrarea în localitatea Brezno, Slovacia. Făcea parte din armata română de eliberare cu care a intrat în oraşul slovac şi se ocupa de aprovizionarea cu muniţie şi hrană. În urma soldaţilor români veneau şi trupele ruseşti, însă Ion Şiugariu a căzut secerat de gloanţe chiar pe podul de peste rîul Hron.

Primăria din Brezno s-a gîndit ca, în semn de recunoştinţă pentru jertfa sa, podul pe care a murit să poarte numele „Ion Şiugariu”, iar pe o clădire aflată în imediata vecinătate să fie pusă o placă comemorativă. În acest sens, a fost trimisă următoarea scrisoare către Ambasada României din Slovacia, în care Primăria din Brezno se arată onorată să comemoreze sacrificiul eroului român Ion Şiugariu pentru eliberarea Slovaciei de sub jugul fascist:

content-image

În răspunsul oferit, Ambasada Română exprimă rezerve faţă de această iniţiativă, întrucît poetul este asociat cu „mişcarea fascistă”, de fapt legionară, asociată şi ea cu crimele de război.

content-image

Autorităţile slovace revin cu un alt e-mail către Ambasada Română, în care-şi arată surprinderea faţă de informaţiile trimise şi întreabă dacă motivele invocate fac inadmisibilă intenţia lor de a da numele podului după numele eroului:

content-image

Răspunsul Ambasadei: căutaţi alt soldat mort acolo şi daţi podului numele acestuia!

content-image

Primăria din Brezno scrie Primăriei din Tăuţii- Măgherăuş, localitatea de baştină a eroului, cerînd informaţii despre Ion Şiugariu, făcut „fascist” de români, în timp ce slovacii ştiau că este şi eroul lor, căci a murit luptînd tocmai împotriva armatei fasciste:

content-image

În grupul de voluntari care pregătesc ceremonia din 28 august din Brezno se află şi poliţistul Ľuboš NEPŠINSKÝ, care scrie către Primăria din Tăuţii- Măgherăuş:

content-image

Ion Soreanu-Şiugariu a scris un singur articol, la 27 de ani, în care îşi exprima simpatia faţă de Mişcarea Legionară. Singurul argument care a stat la baza acuzaţiilor Ambasadei îl reprezintă faptul că, înainte de a pleca pe front, a fost funcţionar de nevoie al Statului în timpul guvernului Antonescu, ca şef de cabinet al ministrului Ion Petrovici.

În 28 februarie 1945, prin decretul nr. 641, sublocotenentul de rezervă Soreanu - Şiugariu Ion este decorat post-mortem cu ordinul Coroana României cu spade, în gradul de Cavaler, şi cu Panglică de Virtutea Militară.

În 1956, rămăşiţele pămînteşti ale lui Ion Şiugariu au fost aduse în ţară şi reînhumate în cimitirul militar de la Zvolen, lângă Banska Bistriţa. În august 1958, o delegaţie guvernamentală din România participă la ceremonia dezvelirii monumentului ridicat la Zvolen în memoria eroilor români, iar Laurenţiu Fulga, devenit mai tîrziu preşedintele Uniunii Scriitorilor, depune o floare pe mormîntul lui Ion Şiugariu.

În 1968, „Editura militară” publică volumul „Carnetele unui poet căzut în război”, cu o prefaţă semnată de Laurenţiu Fulga, iar în anul 1975 aceeaşi editură publică „Poetul-ostaş Ion Şiugariu”. În 1974, sub îngrijirea soţiei lui Ion Şiugariu, Lucia, apare la München volumul „Sete de ceruri”, cu o prefaţă de Vintilă Horia, intitulată „Ion Şiugariu de la Meşterul Manole”! După cum se vede, nici măcar comuniştii nu-l considerau „fascist”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.