Premium
Zeci de mii de angajati care castiga mai mult de 5 salarii medii pe economie pe luna, adica peste 9.400 de lei in mana, vor avea venituri mai mici. Asta se va face prin eliminarea plafonului pe baza caruia erau calculate contributiile pana acum. Afectati vor fi mai ales angajatii din sectorul privat, dar salarii mai mici vor avea si Presedintele Romaniei, al Senatului, al Camerei Deputatilor sau Premierul. Masura nu a fost anuntata pana acum, modificarea Codului Fiscal fiind facuta fara nici o dezbatere publica.
Vezi și: Contraatacul dinozaurilor în Ministerul de Interne. Întâlnirea de taină unde s-a decis asaltul
Premierul Sorin Grindeanu a anuntat majorarea salariului minim pe economie cu 200 de lei, drept o noua sursa de venituri suplimentare la buget.
Sorin Grindeanu, premier: "Cresterea salariului minim, de asemenea, de la 1 februarie, pe care o adoptam astazi, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, inseamna plus ca venituri de un miliard, care ar acoperi 70% din costurile generate de cresterea punctului de pensie de la 1 iulie, la 1.000 de lei."
Guvernul a mai majorat pensia minima cu 120 de lei, au fost majorate si salariile functionarilor publici locali, cu 20%. Cresc si lefurile actorilor cu 50%. A fost eliminata contributia la sanatate, pentru veniturile diferite de salariu, daca sunt incasate concomitent. Adica cine are venituri din chirii, pensii, dividende, drepturi de autor si PFA-uri, dar si salariu in acelasi timp, plateste CASS doar la acesta din urma. S-a aprobat si transportul gratuit al elevilor si studentilor pe calea ferata. A fost eliminat si impozitul de 3% pentru vanzarea de imobiliare sub 100.000 de euro.
Mascata de aceasta ploaie de cresteri de venituri a fost insa taxarea suplimentara, din aprilie, a salariilor de peste 9.400 de lei, net.
Vezi și: `Serviciile secrete și DNA subminează independenta Justiției din România`/ RAPORT
De exemplu, un om care castiga acum 13.000 de lei in mana va lua din aprilie cu 400 de lei mai putin. La 14.600 de lei net pierderea lunara e de 600 de lei. Iar sumele cresc pe masura ce venitul este mai mare. Impozitarea suplimentara a fost facuta prin eliminarea plafonului de 5 salarii medii la care se calculau contributiile la pensii si sanatate. Masura a fost luata fara nicio dezbatere publica. Premierul i-a numit chiar benefieciari pe cei care de la 1 aprilie vor avea salarii mai mici.
Sorin Grindeanu, premier: "Eliminarea plafonului CASS pentru cei cu salarii de peste cinci ori salariul mediu, aici avem undeva in jur de 36.000 de beneficiari, veniturile cresc cu 500 de milioane de lei. De asemenea, in plus, pe venituri de 1,4 miliarde, prin eliminarea plafonului CAS pentru cei, de asemenea, cu salarii de cinci ori mai mari."
In total 36 de mii de beneficiari, cum ii numeste premierul pe cei afectati de aceasta masura, vor pierde impreuna aproape 2 miliarde de lei, bani care vor acoperi, in viziunea guvernului, o parte din promisiunile electorale transpuse azi in lege.
Vezi și: Traian Băsescu, ieșire SPECTACULOASĂ: Ce zici Codruța, ce zici Florine?
____
Ce a transmis guvernul:
Setul de măsuri introduse prin actul normativ vizează susținerea mediului de afaceri, prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, precum și prin stimularea activității de inovare, cercetare și dezvoltare. Rezultatele urmărite prin aplicarea acestor decizii sunt: crearea de noi locuri de muncă, încurajarea capitalului autohton, atragerea investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, investirea în infrastructură şi în fabrici noi, dezvoltarea capacităţilor de producţie, astfel încât să se creeze premisa unei creşteri economice sustenabile.
Astfel, pentru societățile care în prezent desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare - dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea de scutire de la plata impozitului pe profit se aplică în primii 10 ani de activitate. De asemenea, pentru contribuabilii nou înființați care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare - dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea se acordă pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.
Prin această măsură, se urmărește stimularea desfășurării activităților de inovare și cercetare-dezvoltare, cu efecte directe asupra menținerii în țară a forței de muncă specializate, valorizând astfel potențialul uman de care dispune România, cu specializări în diferitele domenii de activitate.
O astfel de măsură se înscrie, de asemenea, în obiectivele generale strategice în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, respectiv:
- creșterea competitivității economiei românești prin inovare;
- creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii;
- creșterea rolului științei în societate
În prezent, contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare - dezvoltare, definită potrivit legii, sunt obligaţi la plata unui impozit pe profit în cotă de 16% aplicat asupra rezultatului fiscal obținut din aceste activități.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
În ceea ce privește „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, ordonanța de urgență aduce următoarele elemente de noutate. În primul rând, majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro, modificând astfel una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii.
De asemenea, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și pentru așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi, se stabilește o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și se abrogă cota actuală de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.
Totodată, actul normativ conține reguli tranzitorii pentru persoanele juridice române, plătitoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii și care sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.
În prezent, sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor prevede cote de impozitare diferite în funcție de numărul de salariați.
Impozitul pe venit
O altă măsură constă în eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţilor cu caracter sezonier, în baza contractului individual de muncă, încheiat pe durată determinată.
Măsura propusă are ca efect dezvoltarea unui capital uman calificat.
De asemenea, măsura are scopul să fidelizeze forța de muncă autohtonă, prin stabilitatea raporturilor contractuale de muncă și diminuarea migrării personalului specializat pentru aceste activități, cu un impact semnificativ în plan social.
De asemenea, se modifică modalitatea de stabilire a impozitului pe venit datorat pentru veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, astfel:
- Se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor obținute ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sumă de 450.000 lei;
- Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferența dintre valoarea declarată de părți și suma neimpozabilă de 450.000 lei.
Decizia are scopul încurajării vânzării imobilelor, ceea ce permite creșterea industriei construcțiilor, orientată spre construcția de locuințe.
În prezent, la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:
- Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
- Pentru imobilele descrise mai sus, dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.
Un alt element de noutate constă în deducerea de la calculul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor a contravalorii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate de angajaţi, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate (conform Legii nr. 95/2006, republicată), în limita echivalentului în lei al sumei de 400 euro anual.
Contribuții sociale obligatorii
Potrivit ordonanței de urgență, se introduce excepția potrivit căreia, persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă, în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
Totodată, se elimină plafonul reprezentând valoarea sumei echivalente cu cinci câştiguri salariale medii brute, aferentă bazei lunare de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor. De asemenea, se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contravaloarea a cinci câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează asupra venitului realizat.
Astfel, se urmărește eliminarea inechităților privind plata contribuțiilor în procente egale, pentru toți salariații, prin renunțarea la actualele plafoane privind contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.
Pe lângă măsurile fiscale introduse au fost reglementate și măsuri tehnice de corelare a acestora cu cadrul normativ în vigoare.
