Premium
Justiţia din Luxemburg a decis miercuri reducerea pedepselor pronunţate împotriva francezilor Antoine Deltour şi Raphael Halet, cei doi aşa-zişi avertizori de integritate aflaţi la originea scandalului LuxLeaks, care a marcat negativ preluarea şefiei Comisiei Europene de către Jean-Claude Juncker, în noiembrie 2014, informează AFP. Iniţial, cei doi foşti angajaţi ai societăţii de audit PricewaterhouseCoopers (PwC) la Luxemburg au fost condamnaţi, primul, la 12 luni închisoare cu suspendare şi 1.500 de euro amendă, iar al doilea la 9 luni cu suspendare şi 1.000 de euro amendă. În urma apelului, pedeapsa cu închisoare pronunţată împotriva lui Deltour a fost redusă la şase luni, iar Halet a scăpat doar cu amenda.
Cei doi au fost acuzaţi că au sustras de la PwC în 2010 şi 2012 mii de documente fiscale confidenţiale în care erau detaliate acorduri încheiate cu fiscul în favoarea unor multinaţionale. Deltour şi Halet i-au comunicat aceste documente ziaristului Edouard Perrin, membru al Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), care a lansat la 5 noiembrie 2014 dezvăluirile cunoscute ca "LuxLeaks".
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a văzut acuzat la numai câteva zile după preluarea mandatului, în noiembrie 2014, că, în perioada în care a fost premier al Luxemburgului (1995-2013), în această ţară a fost pus la punct un amplu sistem de evaziune fiscală ce a permis companiilor multinaţionale să se sustragă plăţii impozitelor către alte state europene. Juncker a supravieţuit unei moţiuni de cenzură în PE depuse de eurosceptici în urma acestor dezvăluiri şi a promis de atunci de mai multe ori că executivul european îşi va îmbunătăţi activitatea de combatere a evaziunii şi fraudelor fiscale, conform Agerpres.
Potrivit miilor de pagini de documente obţinute de ICIJ, Marele Ducat al Luxemburgului a încheiat acorduri fiscale cu peste 300 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, IKEA, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG sau Skype, Microsoft şi Disney, în vederea minimizării impozitelor acestora, privând astfel statele europene de miliarde de euro constând în taxe potenţiale.
