Premium
Procurorul general Augustin Lazăr a cerut joi Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate privind ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern prin care au fost modificate Codurile penale.
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Citește și: Așa ajungi cel mai repede la orgasm: Lucrul banal pe care trebuie să-l faci
”În cursul zilei de astăzi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis spre analiză Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d teza finală din Constituţie şi respectiv art. 13 alin. 1 lit. f din Legea nr. 35/1997 republicată, cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
În solicitarea transmisă se invocă o serie de critici de neconstituţionalitate, atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Prezentăm sintetic critici de neconstituționalitate extrinsecă cuprinse în sesizare:
Citește și: Republica Moldova a declarat vinul drept produs alimentar
I. Încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție potrivit căruia: „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora ”.
II. Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție potrivit căruia: „Ordonanțele de urgență (….) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile (…) prevăzute de Consitituţie ” raportat la art. 124 din Constituție, art. 131 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora: „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile şi libertățile cetățenilor”.
Citește și: O înregistrare cu un măgar devine virală pe internet: Ce face patrupedul / VIDEO
III. Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție potrivit căruia: „Statul se organizează potrivit principiului separației şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democrației constituționale ” şi art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia: „În România, respectarea Constituției a supremației sale şi a legilor este obligatorie”
Totodată, în sesizarea transmisă Avocatului Poporului sunt învederate critici de neconstituţionalitate intrinsecă, ce vizează o serie de articole din actele normative în discuţie.
Citește și: Justin Bieber e dus rău: Ce decizie a luat referitor la cel de-al patrulea animal de companie
Pentru a ilustra, de asemenea, dificultăţile pe care le implică transpunerea în practică a celor două ordonanţe adoptate de Guvern, ne referim, spre exemplu, la sarcinile impuse judecătorului delegat cu executările penale care vor deveni imposibil de realizat în cele 10 zile prevăzute de noul act normativ, context în care nici judecata nu poate avea loc de urgență. Astfel, prezenta dispoziție este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea individuală, în ipoteza acelor persoane care ar trebui, de îndată, puse în libertate ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost condamnați definitiv (art. 4 din Codul penal) sau ca urmare a executării deja a unei pedepse egale cu maximul special prevăzut de legea nouă (art. 6 din Codul penal).
Din reglementarea modului de punere în practică a ordonanței (lipsită de realism) nu poate fi trasă decât concluzia ad impossibilium nulla obligatio.
Citește și: Voltaj, manifest pe versuri despre tara! Daca Romania ar putea vorbi, cred ca ar spune asa VIDEO
Toate aceste aspecte conduc la concluzia abaterii de la criteriile statului de drept, astfel cum au fost adoptate de Comisia de la Veneți, mai exact fiind vorba despre legalitate din perspectiva procedurii legislative și a excepțiilor în această materie, de securitatea juridică din perspectiva previzibilității legii, a stabilității și coerenței dreptului.”
