Premium
A trecut și campania electorală, că dacă nu ar fi fost, nu v-aș povesti. Serios, nu ați observat? Nu-i nimic, toată lumea s-a plâns de atmosfera anostă din campanie, inclusiv președintele Iohannis. Fără bannere, cheltuieli monitorizate mai atent, confruntări doar de la distanță. În cutia mea poștală din Drumul Taberei a ajuns doar un pliant electoral în ultimele 30 de zile, ceea ce, desigur, m-a scutit de mai multe drumuri spre tomberon. Și totuși, se votează. Ca jurnalist „pe politică”, se presupune că ai acces la mai multe informații, că vezi lucrurile mai de aproape și poți formula previziuni mai corecte și nepărtinitoare. Ultimele luni ne-au demonstrat și contrariul (mai ales în SUA și Marea Britanie), dar să nu lăsăm pățaniile unor confrați să ne împiedice în exercitarea dreptului la „profeții”.
Așadar, duminică, 11 decembrie, la alegerile parlamentare, mizez pe o prezență în intervalul 38% - 42%. Aș fi mizat poate pe o prezență cu 1-2 procente mai mare, însă înscrierea în Registul electoral a peste 600.000 de persoane din diaspora a făcut ca prezența la urne să se raporteze la un număr total de cetățeni cu drept de vot de 18,9 milioane, față de 18,2 milioane ca până acum. Prezența prognozată s-ar înscrie în tendința de la ultimele trei alegeri parlamentare: 58,9% în 2004, 39,2% în 2008, 41,72% în 2012. În lipsa unei campanii care să stârnească mari emoții, singurul argument pentru o prezență mare la vot ar fi intrarea în cursa electorală a USR, formațiune ce poate mobiliza tinerii care în mod normal ar fi absentat.
La o asemenea prezență, scorurile partidelor nu vor fi foarte diferite de cele prognozate de sondaje. PSD poate ajunge sub 40% doar dacă prezența la vot depășește 43-44%, ceea ce e mai puțin probabil. La o prezență sub 40%, există potențial pentru un scor al PSD de 45%, în funcție de ajutorul care va fi acordat sau nu sateliților. Nu cred însă că social-democrații își vor disipa voturile, ținând cont de temerile că o parte din ALDE ar putea trăda după alegeri. Nici spre PRU nu se vor duce multe voturi de la PSD, în ciuda îndemnurilor lui Ponta, formațiunea lui Ghiță fiind folosită doar la externalizarea campaniei negative. Consecința: ALDE – 5-7%, PRU – 2-3%.
Cu o campanie bazată mai mult pe mesaje anti-PSD și pe o divizare contraproductivă a românilor pe județe (Timiș vs. Teleorman, Cluj vs. Vaslui etc.), PNL a fost dezamăgirea campaniei. Cei câțiva oameni noi, cu o imagine bună, nu au reușit să compenseze lipsa de consistență a mesajului, gafele de comunicare și asocierile nocive (cum a fost PNL-Cherecheș, poate de succes pe plan local, dar cu efect invers la nivel național). Cu un Vasile Blaga parțial scos din joc, liderii din teritoriu ar putea avea rezultate sub așteptări, fapt generat și de ecoul nemulțumirilor de după fuziune, dar și de perspectiva parașutării unor persoane din exterior pe funcții (Cioloș și oamenii săi), după ce alții au muncit pentru voturi. Față de scorul de 30% de la locale, PNL ar putea să scadă cel mult 5%. La această scădere va participa și USR. Canibalizarea voturilor anti-PSD din București de la locale se va extinde acum la nivel național. Totuși, în București, PNL ar putea obține un scor mai bun decât la locale, unde a existat și un vot de blam cauzat de bâlbâielile în nominalizarea candidatului la Primăria Generală.
Spre deosebire de colegul Lucian Negrea, eu nu văd Uniunea Salvați România, acest PPDD al intelectualilor, ca pe un perdant al alegerilor parlamentare. Poate USR nu va obține un scor de două cifre, mai ales dacă prezența va fi scăzută, caz în care structurile de partid își vor spune cuvântul, dar cu siguranță va face pragul electoral. Sunt în continuare contrariat de sondajul USR, în care formațiunea lui Nicușor Dan are 19% și PNL 18%, mai ales că la locale sondajul USB în Capitală a fost cel mai apropiat de realitate, însă rămân la părerea că un scor de două cifre al USR este mai puțin probabil. Prezumția de bună-credință acordată unor candidați necunoscuți și discursul puternic anticorupție vor compensa în mare parte deruta ideologică, confuzia programului politic și discursul nerealist cu privire la viitoare colaborări parlamentare.
Deși la locale a obținut puțin sub 5%, PMP va face pragul electoral la parlamentare. După ce a înghițit o parte din structurile UNPR, PMP are capacitatea de a se organiza mai bine decât la locale. În plus, cu un Traian Băsescu implicat în calitate de candidat, fanii fostului președinte vor avea un motiv în plus să iasă din case. Rămâne de văzut câte voturi va „fura” de la PMP Elena Udrea în București.
Al șaselea partid (și ultimul) din Parlament va fi UDMR. Pe o prezență la vot mică, maghiarii vor reuși să depășească lejer 5%. Problemele ar putea apărea dacă prezența va fi peste cea prognozată, însă și atunci UDMR va intra în legislativ pe pragul electoral alternativ: peste 20% din voturi în patru județe – Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare.
În rest, ceilalți competitori electorali au puține șase să treacă de 1-1,5%. Poate Alianța Noastră România, partidul lui Marian Munteanu, să reușească un scor de 3%. Unii candidați independenți ar merita să intre în parlament, dar notorietatea acestora este limitată, fapt care se va vedea la vot. Aș spera să-l mai văd pe Theodor Paleologu în Parlament – aceasta este singura chestiune subiectivă pe care mi-o permit.
Concluzia: speranța fanilor lui Cioloș moare ultima. PSD-ALDE au cele mai multe șase pentru o viitoare majoritate parlamentară, dar un scor bun al USR, intrarea PMP în parlament și posibilitatea formării unei ciudate coaliții PNL-USR-PMP-UDMR-Minorități, care eventual să rupă și din PSD-ALDE, conturează un al doilea scenariu. S-ar putea ajunge chiar în situația în care grupul minorităților naționale, cu 4% din totalul deputaților, să încline balanța.
