Premium
Proiectul privind înfiinţarea instituţiei Avocatul Copilului a fost depus miercuri la Parlament. "Am depus astăzi (miercuri - n.r.) un proiect de lege pentru înfiinţarea instituţiei Avocatului Copilului într-o abordare transpartinică. (...) Prin acest proiect de lege am inclus propunerile Federaţiei Naţionale a Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Protecţia Copilului, Asociaţia Salvaţi Copiii, UNICEF, reprezentanţi ai Avocatului Poporului şi ai Academiei Române, specialişti de profil. Prin proiect decupăm departamentul dedicat copilului din instituţia Avocatului Poporului", a afirmat, la Parlament, deputatul PNL Andreea Paul, unul dintre iniţiatori.
Ea a arătat că 40 de state europene au un ombudsman special dedicat copilului, în timp ce România nu are o astfel de instituţie. Potrivit expunerii de motive, o treime din copiii României trăieşte în sărăcie, iar opt minori dintr-o sută la nivelul de sărăcie severă, cu mai puţin de 15 lei pe zi, conform datelor UNICEF. În plus se arată că 40% din populaţia României se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. "48,5% dintre copiii români trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, după datele Eurostat, ceea ce înseamnă că România este pe locul doi în întreaga Europă. Cei mai vulnerabili şi expuşi sărăciei şi marginalizării sunt copiii din mediul rural şi copiii romi", se arată în expunerea de motive.
Sursa citată menţionează că instituţia Avocatului Copilului este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică, a cărei conducere se exercită de Avocatul Copilului, ajutat de un adjunct şi de un secretar general. Aceste funcţii şi cele de execuţie de specialitate din aparatul instituţiei se ocupă prin concurs sau examen.
Avocatul Copilului trebuie să fie cetăţean român, cu studii superioare, să aibă o experienţă recunoscută de notorietate de minimum 15 ani în muncă, desfăşurată în domeniul drepturilor copilului.
Avocatul Copilului este numit în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar propunerile de candidaţi se fac de către Birourile permanente al celor două Camere, la recomandarea societăţii civile. Mandatul Avocatului Copilului este de şapte ani, iar funcţia este asimilată ca rang cu funcţia de ministru. Acesta beneficiază de o indemnizaţie egală cu indemnizaţia stabilită pentru Avocatul Poporului în condiţiile legii.
Proiectul mai prevede că Avocatul Copilului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea oricăror persoane fizice, asociaţii sau fundaţii, sau a altor persoane juridice, în măsura în care privesc drepturile copilului, iar sesizările trebuie adresate în scris şi să indice numele şi domiciliul petentului, informaţiile necesare identificării copilului ale cărui drepturi au fost încălcate, precum şi persoanele sau instituţiile responsabile. Avocatul Copilului poate respinge motivat petiţiile nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea petiţiilor.
În cazul în care, în urma examinării petiţiilor primite, se constată că sesizarea privind copilul este întemeiată, instituţia Avocatului Copilului se va adresa, în scris, autorităţii publice sau entităţii private care a încălcat drepturile copilului şi va cere repararea imediată a dreptului încălcat.
Avocatul Copilului este îndreptăţit să sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi judeţene.
"Neadoptarea de către Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a măsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de Avocatul Copilului se comunică Parlamentului. În cazul în care Avocatul Copilului constată, în activitatea autorităţilor administraţiei publice sau a entităţilor private, încălcarea drepturilor copilului, el poate cere declanşarea procedurii disciplinare sau se poate adresa instanţelor de judecată competente şi, după caz, organelor de cercetare penală", se arată în proiect.
Avocatul Copilului poate fi urmărit şi trimis în judecată penală, pentru anumite fapte, dar nu poate fi reţinut, percheziţionat sau arestat preventiv fără încuviinţarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului. "Dacă Avocatul Copilului sau adjunctul acestuia sunt trimişi în judecată penală, ei vor fi suspendaţi din funcţie, de drept, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti", se arată în document.
În timpul exercitării funcţiei, Avocatul Copilului şi adjunctul nu pot fi membri de partid şi nu pot îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, cu excepţia celor didactice în învăţământul superior.
Instituţia Avocatului Copilului are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat, iar prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispoziţia Avocatului Copilului.
De asemenea, proiectul stipulează că Avocatul Copilului, adjunctul şi secretarul general al instituţiei care nu au domiciliul şi nici locuinţă proprietate personală în Bucureşti beneficiază, la data numirii în funcţie, de decontarea cheltuielilor de cazare şi transport, săptămânal, de la localitatea de domiciliu până la locul de muncă din Bucureşti.
În cazul în care în funcţia de Avocat al Copilului este numit un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.
Proiectul de lege este iniţiat şi de deputatele Sanda Maria Ardeleanu, Cristina Nichita, Cornelia Negruţ, Camelia Bogdănici, Rozalia Biro, Liliana Mincă, Liliana Ciobanu şi este semnat de alţi 70 de deputaţi şi senatori. anunţă Agerpres.
