Puterea dă liber la defrișări. Diversiunea traseismului

Autor:

Publicat: 18/09/2014 07:21

Codul Silvic a fost modificat radical și potrivit specialiștilor se poate lesne spune ca va veni apocalipsa domeniului silvic din România. Este vorba despre un proiect amplu de modificare a codului în vigoare, iniţiat de 127 de deputaţi şi senatori PSD. Deşi la nivel oficial, proiectul nu aparţine Guvernului, printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri care sunt şi parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Constantin Niţă, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, şi Rovana Plumb, ministrul Muncii. Toată șmecheria pare să stea în Fondul Național al Jnepenișurilor potrivit gandul.info. Susţinut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor.

În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

”Dacă tu elimini (cele trei categorii - n.r.), în zona de câmpie s-a terminat cu perdelele forestiere. Există riscul de inundaţii, alunecări de teren...Este gândită numai în interes politic. Pot schimba oricând categoria de folosinţă a acelor terenuri. Vor rade tot, vor defrişa, pot face orice pe acele terenuri dacă sunt scoase de sub protecţie silvică”, s-a revoltat senatorul PDL Marius Paşcan, contactat de gândul, unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai proiectului. Nici fostul ministru al Apelor şi Pădurilor nu consideră că o astfel de măsură este una benefică. Liberala Lucia Varga a precizat că suprafaţa fondului forestier va scădea dacă cele trei categorii de terenuri vor fi eliminate. ”A fost o competiţie între Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului, dar s-a dorit scoaterea lor din terenul forestier. Pericolul este că fondul forestier naţional se va diminua mult, pot apărea şi inundaţii şi alunecări de teren după defrişări, este un risc şi acesta. Vom avea mai puţin aer curat, mai puţină resursă de lemn pentru industrie”, a spus şi Lucia Varga pentru gândul. Pe de altă parte, ministrul Doina Pană a respins acuzaţiile, spunând că nu este vorba despre o scoatere a acestor categorii de terenuri din fondul forestier, ci despre o eliminare a dublei definiri. ”Nu sunt scoase din fondul forestier naţional. La cum erau definite până acum, intrau şi în categoria pădure, şi în categoria fond forestier. Ori fondul forestier naţional înseamnă pădure şi alte categorii. Şi atunci a fost denumit numai o dată, era o dublă definire înainte”, a declarat Pană pentru gândul. Ce spune însă textul adoptat ieri de Senat și care urmează să fie dezbătut în calitate de camera decizională de Camera Deputaților: Extras din actualul Cod Silvic (2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include: a) pădurile; b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere; c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite; d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă; e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi; f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic; g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier; h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice; i) perdelele forestiere de protecţie; - abrogat j) jnepenişurile; - abrogat k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. - abrogat Mai mult, la acelaşi articol s-a mai operat o modificare substanţială. La litera g), actuala lege include în fondul forestier naţional şi căile forestiere de transport, însă pesediştii au introdus un cuvânt-cheie: ferate. Astfel, vor rămâne în fondul forestier doar căile ferate forestiere, adică mocăniţele, celelalte fiind excluse. Atât jnepenişurile, cât şi perdelele forestiere de protecţie, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluţie (legea 26/1996) ca făcând parte din "vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional", lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic, în 2008, aflat, în prezent, în vigoare. PSD reduce obiectivul împăduririlor cu 1 milion de hectare Potrivit legislaţiei actuale, adoptată în 2008, România s-a angajat ca până în 2035 să împădurească o suprafaţă de două milioane de hectare, prin Programul naţional de împădurire. ”Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţa de 2 milioane ha, până în anul 2035”, se arată în articolul 88, alineatul 3. În opinia celor 127 de parlamentari PSD, această suprafaţă este nerealistă, aşa că au înjumătăţit-o, dar au redus şi termenul până la care acest obiectiv trebuie atins. Doar un milion de hectare ar urma să fie împădurite până în 2030. ”Toate lucrurile astea e clar că vor conduce la defrişare şi la scăderea suprafeţei fondului forestier. Sub pretextul că fac un nou cod silvic pentru a proteja pădurile, ei diminuează suprafaţa pe care ar urma să o împădurească până în 2035, de la două milioane cum e prevăzut în actualul cod silvic. Noi nu facem altceva decât să susţinem interesele politicianiste care vor duce la defrişări”, a adăugat senatorul Marius Paşcan. În varianta ministrului Doina Pană, citând specialiştii care au lucrat la elaborarea noului cod silvic, a precizat că un milion de hectare este o cifră viabilă. ”În urma studiilor, specialiştii au spus că ar fi viabil doar un milion de hectare, nu două, să nu mergem pe nişte cifre neviabile”, a precizat ministrul de resort. Ocolul silvic RA-APPS O altă modificare la actualul Cod Silvic oferă Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) dreptul de a-şi constitui un ocol silvic propriu, fiind exceptat de la regulile privind suprafaţa terenurilor administrate (pentru câmpie 3.000 de hectare fond forestier, pentru zonele de deal - 5.000 de hectare şi pentru munte - 7.000 de hectare). ”Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de doua tipuri: a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva şi din structura Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat , care administreaza fond forestier proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de acestea”, se arată în propunerea de modificare a articolului 10, alineatul 2, litera a). ”Toată mascarada asta este o hoţie care serveşte exclusiv clientelei politice a PSD-ului. Este aberant să dai dreptul RA-APPS la ocol silvic propriu, pentru ca cineva să aibă dreptul să administreze aceste terenuri trebuie să aibă nişte calificări. Câtă vreme nu ai calificare, este absolut aberant. RA-APPS are o serie de terenuri în proprietate, unde există păduri, administrate în prezent de ocoalele silvice de care aparţin”, a mai spus pedelistul Paşcan. Codul silvic, pe repede-nainte Noul Cod Silvic a fost adoptat de Senat, miercuri, cu 92 de voturi ”pentru”, fiind vorba despre o lege organică. Iniţiativa legislativă a fost dezbătută şi adoptată în procedură de urgenţă şi va ajunge la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz, săptămâna viitoare. Proiectul de act normativ a fost supus procedurii de urgenţă. Înregistrat la Senat la pe 3 iulie 2014, pe 16 septembrie a fost pus pe ordinea de zi a Biroului Permanent şi, la nici 24 de ore, adoptat de prima cameră sesizată. Mai mult, raportul celor două comisii de specialitate, cea pentru agricultură şi cea pentru mediu, a fost făcut public cu aproximativ două ore înaintea votului final. Proiectul de modificare a Codului silvic a primit aviz favorabil şi de la Consiliul Legislativ, şi din partea Guvernului. După ce PSD a susţinut, pe vremea guvernării USL, proiectul de Cod Silvic iniţiat de fostul ministru al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga, proiect care a fost respins de deputaţi ulterior, acum, în noua formulă a legii nu au fost păstrate principiile Luciei Varga. Fostul ministru de resort a criticat proiectul PSD, acuzându-l pe Victor Ponta de duplicitate. ”Mă întreb cum poate convieţui premierul Victor Ponta cu deputatul Victor Ponta şi mi-e şi teamă să mă gândesc ce s-ar întâmpla, dacă ar exista şi preşedintele Victor Ponta. Este evident că PSD nu are o viziune în domeniul silvic şi că ocroteşte interesele de partid. Duplicitatea lui Victor Ponta este evidentă şi are drept scop girarea unui proiect de Cod Silvic care dă în continuare mână liberă jafului din pădurile României şi care protejează mafia binecunoscută din acest domeniu”, a precizat Lucia Varga.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!